Presa maghiară despre datoria României: „Nu îndrăznim să scriem suma brută”

Presa din Ungaria acordă spațiu amplu creșterii accelerate a datoriei publice a României, subliniind dimensiunea record a sumelor și ritmul alert al îndatorării. Publicația Mandiner scrie că nivelul datoriei a devenit atât de mare încât „nici nu îndrăznim să scriem suma brută”, făcând referire la faptul că aceasta a ajuns la valori de ordinul miilor de miliarde de lei, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: BNR: Datoria externă a României a urcat la 227,3 mld. euro în 2025, cu aproape 24 mld. euro peste nivelul din 2024

Presa maghiară despre datoria României: „Nu îndrăznim să scriem suma brută”

Potrivit datelor analizate de jurnaliștii maghiari, România a depășit în noiembrie 2025 pragul critic de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică. Dacă în octombrie nivelul era de 60% din PIB, echivalentul a 1.116,524 miliarde de lei, în noiembrie procentul a urcat la 60,2%, iar valoarea totală a datoriei a ajuns la 1.121,438 miliarde de lei. Publicația citează informații furnizate de Ministerul Finanțelor și preluate de economedia.ro, subliniind că evoluția este una alarmantă.

În primele unsprezece luni din 2025, stocul datoriei publice a crescut cu 156,631 miliarde de lei, iar raportul datorie/PIB a urcat cu 5,4 puncte procentuale într-un singur an. Comparativ cu decembrie 2019, datoria publică a României s-a triplat în termeni absoluți, iar ponderea acesteia în PIB a crescut cu aproximativ 25 de puncte procentuale în doar cinci ani, o dinamică descrisă de presa maghiară drept „explozivă”.

Un moment simbolic a fost atins în aprilie 2025, când România a depășit pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei datorie publică. De atunci, potrivit comentariilor din presa ungară, fiecare lună a adăugat noi miliarde la totalul obligațiilor statului, fără semne clare de încetinire.

Contextul este agravat de nivelul ridicat al deficitului bugetar. România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,65%, echivalentul a aproximativ 146 de miliarde de lei, mult peste ținta stabilită inițial. În acest cadru, obiectivul anunțat de Cabinetul Bolojan de a reduce deficitul la 6% în 2026 este considerat dificil de atins, în condițiile în care datoria continuă să crească într-un ritm susținut.