România cere un buget european ambițios pentru 2028–2034. Ce domenii vrea Nicușor Dan să protejeze

România va susține adoptarea unui buget ambițios al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, cu menținerea finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, a transmis Administrația Prezidențială după o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan. Întâlnirea a avut loc în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, în cadrul căreia viitorul Cadru Financiar Multianual al UE se va afla printre principalele teme de discuție.

Te-ar mai ptuea interesa și: Nicuşor Dan discută vineri cu miniştrii despre bugetul multianual al UE, înaintea reuniunii Consiliului European

România cere un buget european ambițios pentru 2028–2034. Ce domenii vrea Nicușor Dan să protejeze

La reuniune au participat membri ai Guvernului, experți tehnici din ministere și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. Scopul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor dintre liderii europeni, având în vedere impactul pe care viitorul buget comunitar îl va avea asupra dezvoltării economice a României în următorii ani.

Potrivit Administrației Prezidențiale, bugetul european pentru intervalul 2028–2034 va influența direct resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. În acest context, România își propune să susțină un nivel al finanțării care să permită continuarea proiectelor de dezvoltare și reducerea diferențelor economice dintre statele membre.

Unul dintre principalele obiective ale României este menținerea finanțării globale pentru Politica de coeziune, instrument european destinat reducerii decalajelor de dezvoltare între regiuni și state membre. Resursele alocate prin această politică susțin investiții în infrastructură, dezvoltare regională și modernizarea comunităților, contribuind la apropierea nivelului de dezvoltare al zonelor mai puțin prospere de cel al regiunilor mai dezvoltate din Uniunea Europeană.

O altă prioritate este Politica agricolă comună, prin care România urmărește să asigure resurse pentru modernizarea agriculturii, dezvoltarea mediului rural și consolidarea securității alimentare. Autoritățile consideră că menținerea finanțării pentru acest domeniu este importantă pentru susținerea fermierilor și a comunităților rurale, precum și pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului agricol.

Pe lângă politicile tradiționale de finanțare europeană, România va pleda și pentru alocarea unor fonduri destinate consolidării capacității de apărare a Uniunii Europene. Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, o atenție deosebită va fi acordată Flancului estic și regiunii strategice a Mării Negre, considerate prioritare în discuțiile privind securitatea europeană.

În același timp, poziția României va viza susținerea măsurilor pentru creșterea competitivității economice a Uniunii și reducerea dependențelor strategice. Printre domeniile menționate se numără energia și tehnologiile avansate, sectoare în care investițiile europene sunt considerate importante pentru consolidarea capacității de producție și reducerea vulnerabilităților economice.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual vor stabili prioritățile bugetare ale Uniunii pentru următorii șapte ani și modul în care vor fi distribuite resursele între politicile comunitare. Pentru România, discuțiile sunt importante atât din perspectiva finanțării proiectelor de infrastructură și dezvoltare regională, cât și a sprijinului acordat agriculturii, securității și competitivității economice.