Se contruiește o nouă fabrică-mamut în Europa. Angajările vor curge pe bandă rulantă

Situată chiar la granița cu Rusia, prima fabrică europeană de magneți din pământuri rare la scară comercială a început să furnizeze produse pentru clienți din industria auto și din sectorul tehnologiilor verzi, într-un colț îndepărtat al Estoniei, transmite Politico.

Europa va avea prima fabrică de magneți din pământuri rare

Proiectul reprezintă un „act de sfidare” față de războiul Rusiei și șansa de a contracara dominația Chinei în domeniul mineralelor critice, arma economică principală a regimului de la Beijing în războiul comercial tot mai acut cu Statele Unite. De asemenea, este și un vot de încredere în viitorul industriei europene, susțin inițiatorii săi.

„Viitorul competitivității Europei este aici”, a spus premierul Estoniei, Kristen Michal, la inaugurarea uzinei. În ziua ceremoniei, avioane militare rusești au pătruns în spațiul aerian eston.

Vezi și Comisia Europeană exercită presiuni asupra Statelor Unite pentru eliminarea tarifelor aplicate produselor fabricate din oțel

Prima etapă a noii fabrici, deținută de Neo Performance Materials, va putea produce în fiecare an magneți pentru un milion de vehicule electrice și 1.000 de generatoare pentru industria eoliană. Acești magneți cresc eficiența sistemelor electrice, iar cererea pentru ei a explodat.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus chiar un magnet produs la Narva la summitul G7 din Canada, în iunie, pe care i l-a înmânat premierului canadian Mark Carney, în semn de recunoaștere a originilor canadiene ale companiei Neo.

Fiind din elemente de pământuri rare, metale a căror extracție și rafinare sunt dominate de China, nu exista până acum producție comercială la scară mare în Europa, înainte ca Neo să-și orienteze investiția spre acest oraș situat chiar la granița rusă. La est de fabrică, o fortăreață se află pe fiecare mal al râului Narva, care formează granița UE și a NATO cu Rusia. Însă nu doar industria europeană mizează pe uzina condusă de Neo. Estonia și provincia industrială în declin din jurul Narvei o consideră la fel de vitală pentru propriul viitor.

„Narva era un loc liniștit, la capătul Europei. Tinerii plecau”, susține Aivar Virunen, manager de producție al uzinei și primul angajat al Neo la Narva. Locuitor de o viață și fost inginer în industria șisturilor petroliere, el este bucuros de șansa unei renașteri economice a regiunii. Ida-Virumaa, provincia din care face parte Narva, a fost inima industrială a Estoniei, centrul industriei de șisturi petroliere.

Până în anul 2035, Estonia intenționează să elimine complet producția pe bază de șisturi petroliere. De peste 10 ani, industria se află într-un declin lent: fabricile întinse construite în perioada ocupației sovietice rareori au fost modernizate, cu atât mai puțin extinse. Pentru Narva, eliminarea șisturilor petroliere înseamnă mii de locuri de muncă pierdute din minerit și energie.

„Dintre colegii mei, 30% vin din industria șisturilor. Dar vin și oameni din toată Estonia”, a spus Virunen.

Transformarea digitală care a avut loc în administrația Estoniei în ultimii zeci de ani se aplică acum și la Narva, prin fabrica Neo. Ceea ce a început cu așa-numitul „Salt al Tigrului”, programul prin care statul a conectat toate școlile la internet încă din 1996, a creat, odată cu apariția Skype, Wise și Bolt, forțe de muncă extrem de calificate.

Având un buget de 100 de milioane de euro, Neo a primit 17 milioane de euro din Fondul pentru o Tranziție Justă al UE, menit să atragă investiții în regiunile care trebuie să-și mute locurile de muncă dinspre industriile bazate pe combustibili fosili. În Estonia, doar Ida-Virumaa se califică pentru aceste subvenții, în valoare totală de 340 de milioane de euro. Fabrica Neo, aflată doar în prima sa fază de dezvoltare, va crea 300 de locuri de muncă, cu potențialul de a ajunge la circa 1.000.

Citește și Încă o fabrică din România se închide după 20 de ani de activitate. Sute de angajați rămân fără locuri de muncă: ”Este o pierdere mare, era un lucru bun”