Începând cu 1 ianuarie 2026, România va introduce oficial taxa pe carbon pentru materiile prime importate, o măsură care va influența semnificativ costurile din sectorul construcțiilor. Această schimbare face parte dintr-un proces mai amplu de aliniere la politicile europene de mediu și va duce, treptat, la scumpirea materialelor de construcții precum cimentul, fierul, oțelul și aluminiul. Deși efectele nu vor fi imediate sau bruște, impactul cumulat va fi vizibil, iar prețul final al unei construcții ar putea fi cu până la 15% mai mare în 2026 comparativ cu 2025, potrivit ziare.com.
Te-ar mai putea interesa și: Mașinile electrice vor avea taxă pe milă în Marea Britanie. Proprietarii, îngrijorați de noile măsuri
Noua taxă este introdusă prin Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), care are ca scop principal egalizarea condițiilor de concurență între producătorii europeni și cei din afara Uniunii Europene. În prezent, producătorii din UE sunt obligați să plătească pentru emisiile de carbon prin Sistemul de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS), în timp ce importatorii din țări terțe nu suportă aceste costuri. CBAM vine să corecteze această diferență, obligând importatorii să plătească un cost similar pentru carbonul emis în procesul de producție al bunurilor importate.
Între 2023 și 2025, mecanismul CBAM a funcționat într-o perioadă de tranziție, în care importatorii au avut doar obligații de raportare a emisiilor asociate produselor aduse în UE. Din 2026 însă, sistemul intră în faza definitivă, iar taxele devin efective, reflectându-se în prețurile materialelor.
Specialiștii din domeniu subliniază că scumpirile nu vor apărea peste noapte. Materialele produse în 2025, folosind materii prime achiziționate înainte de aplicarea taxei, vor continua să fie comercializate la prețuri apropiate de cele actuale. În schimb, producția începută în 2026 va include costurile suplimentare generate de taxa pe carbon, alături de cele legate de energie și logistică. Astfel, creșterile de preț vor apărea etapizat, în funcție de ciclurile reale de producție și de epuizarea stocurilor existente.
Pe termen scurt, impactul financiar cel mai mare nu va veni neapărat din taxele propriu-zise, ci din costurile administrative: raportări detaliate, certificări, proceduri birocratice și adaptarea companiilor la noul cadru de reglementare. Pe termen mediu și lung însă, produsele importate din țări care nu au sisteme similare ETS – precum Turcia, China sau India – vor deveni tot mai scumpe, deoarece taxele de carbon aplicate acestora vor crește progresiv.
România este puternic dependentă de importuri din afara Uniunii Europene, în special în sectorul metalurgic și industrial, ceea ce face ca efectele CBAM să fie mai accentuate decât în alte state membre. Cele mai afectate vor fi construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată. Estimările arată creșteri de: