Netanyahu a organizat duminică prima conferință de presă cu jurnaliștii din ultimul an, cu nouă zile înainte de alegerile din Israel, în condițiile în care încearcă să obțină 61 de mandate în Knesset pentru blocul său politic.
Unul dintre cele mai importante mesaje ale sale a vizat relația cu Trump, în special limitele cooperării dintre cei doi.
Referindu-se la atacurile asupra Iranului, Netanyahu a precizat că Israelul nu își condiționează acțiunile de aprobarea Statelor Unite. El a spus că, în trecut, nu i-a cerut permisiunea lui Trump pentru a acționa, ci l-a informat despre planurile Israelului și i-a oferit posibilitatea de a se alătura acțiunilor.
„Obiectivele pe care mi le-am stabilit nu depind de aprobarea americană”, a declarat el. „Necesitatea noastră de a elimina amenințarea nucleară și amenințarea generală reprezentată de Iran există independent de aceasta. Și, dacă va fi necesar, vom acționa și pe cont propriu. Am făcut deja acest lucru și, dacă va fi nevoie, îl vom face din nou.”
Netanyahu a legat continuarea campaniei împotriva Iranului de intervalul de timp care a mai rămas din mandatul lui Trump la președinția SUA.
El a spus că Israelul poate avansa cu inițiative importante în domeniul securității și diplomației în următorii doi ani, dar a avertizat că, ulterior, la Washington ar putea fi ales un președinte mai ostil Israelului.
Din acest motiv, pe lângă continuarea coordonării cu Statele Unite, Netanyahu dorește să extindă rețeaua de alianțe a Israelului prin atragerea altor țări partenere.
Potrivit lui Netanyahu, Israelul a împiedicat deja o tentativă a Turciei de a-și extinde desfășurarea militară în Siria și se pregătește pentru scenarii suplimentare, deși el personal dorește să evite o confruntare directă cu Ankara.
Netanyahu a spus că ar saluta revenirea la relațiile pe care Israelul și Turcia le aveau în trecut, dar a apreciat că o asemenea evoluție este puțin probabilă, atât timp cât Erdogan rămâne la putere.
El a invocat declarațiile ostile ale președintelui turc la adresa Israelului și afirmațiile acestuia despre Ierusalim, precizând că Israelul ia în calcul o serie de evoluții posibile.
Deși relațiile dintre Trump și Netanyahu părea că se răcesc, în parte pentru că nu s-au întâlnit în timpul Adunării Generale a ONU, aceștia au continuat, în realitate, să păstreze legătura în afara spațiului public.
Un alt factor de context îl reprezintă criticile din presa americană și din partea opoziției, potrivit cărora Israelul a atras Statele Unite într-o campanie militară împotriva Iranului care nu servește neapărat intereselor americane.
Astfel de critici ar putea avea un cost politic pentru Trump, determinându-l să păstreze, deocamdată, o anumită distanță publică față de Israel, cel puțin până la încheierea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA.
Netanyahu plănuise ca postarea lui Trump pe rețelele sociale, publicată sub embargo, să le permită jurnaliștilor să plece de la conferința de presă având atât doctrina sa de securitate, cât și o declarație publică de susținere din partea președintelui american.
Maariv a aflat că cele două evoluții au fost coordonate mai strâns decât a lăsat să se înțeleagă prezentarea lor publică.
Potrivit unor reprezentanți ai partidului Likud, anunțul lui Trump nu a fost o surpriză.
Aceștia au afirmat că nu a existat niciodată vreo îndoială că Trump îl va susține pe Netanyahu înaintea alegerilor. Principala întrebare era când urma să facă acest lucru.
„Tocmai faptul că Trump se abținuse până acum să își exprime explicit sprijinul pentru Netanyahu a amplificat impactul mediatic al anunțului”, au declarat reprezentanții partidului.
Un alt reprezentant al Likud a susținut că „cei care au tras concluzia, din tăcerea lui Trump, că acesta nu intenționa să îl susțină pe Netanyahu au creat așteptări care s-au dovedit neîntemeiate, transformând o susținere previzibilă într-un eveniment mediatic major”.
Surse politice familiarizate cu discuțiile au prezentat însă o situație ceva mai complicată.
Unul dintre motive a fost experiența sa în alegerile din Ungaria, unde l-a susținut pe Viktor Orbán, care ulterior a pierdut. Sursele au afirmat că Trump nu a vrut să riște din nou susținând un candidat care ar putea pierde.
În ultimele săptămâni, au susținut sursele, președintele american a urmărit îndeaproape poziția politică a lui Netanyahu și raportul de forțe dintre blocurile politice rivale din Israel.
Potrivit surselor, datele sondajelor interne prezentate lui Trump indicau că Likud și blocul de dreapta câștigau teren, că cele două blocuri se aflau la egalitate și că, în unele sondaje, dreapta trecuse chiar în avantaj.
Sursele au afirmat că aceste cifre l-au convins pe Trump că Netanyahu avea șanse reale să câștige alegerile și au avut un rol important în decizia președintelui american de a pune capăt tăcerii sale publice și de a-și declara explicit sprijinul tocmai în acest moment, scrie Anna Barsky pentru Jerusalem Post.