Comisia Europeană a lansat marți, 13 octombrie 2026, campania „Acționăm ca unul: Ne pregătim azi. Gata pentru mâine”, cu ocazia Zilei Internaționale pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre. Inițiativa urmărește să evidențieze modul în care statele europene își coordonează eforturile și își pregătesc echipele de intervenție pentru a răspunde împreună în cazul unor dezastre majore. Campania se desfășoară până în decembrie 2026 și include România, Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Olanda și Polonia.
Te-ar mai putea interesa și: Marea Britanie și UE au convenit să organizeze pe 20 noiembrie un summit pentru „resetarea” relațiilor post-Brexit
Demersul european vine într-un context în care riscurile pentru populație și infrastructură sunt tot mai diverse. Pe lângă fenomenele meteorologice extreme, autoritățile trebuie să se pregătească pentru pene de curent, crize sanitare, atacuri cibernetice și amenințări geopolitice. În aceste condiții, cooperarea dintre state, pregătirea echipelor de intervenție și dezvoltarea unor mecanisme comune de reacție sunt considerate esențiale pentru limitarea efectelor situațiilor de urgență.
Campania își propune să arate, prin poveștile echipelor de intervenție și prin materiale video și conținut digital, cum se pregătesc autoritățile pentru astfel de scenarii. Un accent important este pus pe prevenirea și gestionarea inundațiilor, dar și pe capacitatea statelor de a solicita și primi rapid sprijin atunci când resursele naționale nu sunt suficiente.
România se numără printre statele europene care s-au confruntat în ultimii ani cu efectele unor fenomene meteorologice severe. Unul dintre cele mai grave episoade recente a avut loc în septembrie 2024, când furtuna Boris a provocat ploi torențiale în județele Galați și Vaslui. În mai puțin de 24 de ore, cantitățile de precipitații au depășit 150 de litri pe metru pătrat, provocând inundații și pagube importante.
Localități precum Pechea, Cudalbi, Cuza-Vodă, Slobozia-Conachi, Tudor Vladimirescu și Costache Negri au fost puternic afectate. În unele zone, apa a ajuns la adâncimi de aproximativ 1,5–2 metri, inundând gospodării și provocând distrugeri. Aceste evenimente evidențiază vulnerabilitatea unor comunități în fața precipitațiilor extreme și importanța pregătirii autorităților pentru intervenții rapide.
Pe lângă gestionarea dezastrelor de pe teritoriul național, România participă și la misiuni europene de sprijinire a altor state. În 2026, o echipă formată din 40 de pompieri români, însoțiți de opt vehicule de intervenție, a fost trimisă preventiv în Franța și mobilizată ulterior pentru stingerea incendiului din zona Pontavès. România a participat, de asemenea, la programul european de prepoziționare a echipelor de intervenție în Grecia.
Aceste misiuni sunt posibile prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, care permite statelor membre și țărilor participante să solicite asistență atunci când amploarea unei crize depășește capacitatea propriilor servicii de intervenție. Prin acest sistem, echipele, echipamentele și alte resurse pot fi mobilizate pentru a ajuta comunitățile afectate de incendii, inundații sau alte dezastre.
Pentru perioada bugetară 2021–2027, Uniunea Europeană a alocat 3,6 miliarde de euro Mecanismului de Protecție Civilă. Fondurile sunt destinate consolidării capacităților de intervenție, pregătirii echipelor și îmbunătățirii cooperării dintre statele participante.
De la înființarea mecanismului, în 2001, acesta a fost activat de peste 880 de ori, potrivit informațiilor prezentate odată cu lansarea campaniei. Numărul activărilor reflectă rolul pe care cooperarea europeană îl are în gestionarea situațiilor de urgență care necesită resurse suplimentare sau intervenții coordonate la nivel internațional.
Un instrument important este rezerva europeană rescEU, care pune la dispoziție resurse suplimentare pentru situațiile în care capacitățile naționale nu sunt suficiente. Printre acestea se numără aeronave pentru stingerea incendiilor, echipamente medicale și alte mijloace necesare intervențiilor de urgență.
Uniunea Europeană utilizează și serviciul Copernicus, care oferă monitorizare prin satelit și instrumente de avertizare timpurie. Aceste informații pot ajuta autoritățile să urmărească evoluția unor dezastre, să identifice zonele afectate și să planifice intervențiile. În același timp, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență monitorizează permanent riscurile și coordonează mobilizarea asistenței europene.
O altă componentă importantă a strategiei europene este reprezentată de exercițiile MODEX, în cadrul cărora echipe de intervenție din mai multe țări participă la simulări de dezastre la scară reală. Aceste exerciții urmăresc să testeze procedurile de intervenție, capacitatea de mobilizare și modul în care autoritățile și echipele internaționale comunică și colaborează în situații de criză.
Prin simularea unor scenarii complexe, participanții se familiarizează cu procedurile comune și își pot identifica punctele slabe înaintea unei intervenții reale. Coordonarea este esențială mai ales atunci când echipele provin din țări diferite, utilizează echipamente distincte și trebuie să acționeze rapid într-o zonă afectată.
Printre participanții la aceste exerciții se numără și Marian Rusu, pompier și ofițer de legătură din județul Timiș. Acesta facilitează comunicarea dintre autoritățile locale și echipele internaționale de intervenție, contribuind la coordonarea resurselor și la direcționarea acestora către zonele în care este nevoie de ajutor.
Zacharias Giakoumis, șeful Unității de Comunicare din cadrul Direcției Generale de Protecție Civilă Europeană, a explicat că inițiativa urmărește să arate, prin exemple concrete, cum se pregătesc împreună echipele de intervenție și de ce este importantă cooperarea transfrontalieră. Potrivit acestuia, prezentarea experiențelor celor implicați în astfel de misiuni ajută publicul să înțeleagă modul în care Uniunea Europeană sprijină statele în pregătirea pentru situații de urgență.
Campania „Acționăm ca unul: Ne pregătim azi. Gata pentru mâine” va continua până în decembrie 2026 în România, Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Olanda și Polonia. Programul include materiale video despre activitatea echipelor de intervenție, conținut digital și acțiuni de informare a populației, cu accent pe pregătirea pentru inundații și pe importanța prevenirii dezastrelor.
Inițiativa face parte din eforturile mai ample ale Uniunii Europene de a-și consolida reziliența în fața crizelor, în baza strategiei de pregătire adoptate în martie 2025. Obiectivul este ca statele să fie mai bine pregătite să anticipeze riscurile, să își coordoneze resursele și să reacționeze eficient atunci când se confruntă cu situații care depășesc capacitatea de intervenție a unei singure țări.