Un fost oficial al Securității din Belarus se confruntă în Elveția cu un apel împotriva achitării sale

O instanță elvețiană l-a achitat în 2023 pe Iuri Harauski de acuzația de implicare în dispariția, în 1999, a trei bărbați, pe vremea când acesta lucra în cadrul unității speciale de poliție SOBR, aflată sub autoritatea președintelui Aleksandr Lukașenko.

Cazul, inițiat de fiicele a doi dintre bărbații dispăruți, a fost primul în care o instanță elvețiană s-a pronunțat asupra unor presupuse crime comise în Belarus, în baza principiului jurisdicției universale.

Apelul este judecat de o instanță cantonală din orașul elvețian Sankt Gallen, în estul țării.

Harauski a ajuns în Elveția în calitate de solicitant de azil, deoarece a susținut că viața sa era în pericol în Belarus, din cauza disponibilității sale de a vorbi public despre acțiunile unității SOBR.

El recunoscuse că a fost implicat în reținerea fostului ministru belarus de Interne Iuri Zaharanka, a fostului vicepremier Viktor Gonciar și a omului de afaceri Anatoli Krosovski, dar a negat că ar fi ordonat sau executat uciderea acestora.

Instanța a stabilit în 2023 că rolul efectiv al lui Harauski nu putea fi considerat dovedit din punct de vedere juridic, deoarece acesta făcuse, în diferite momente, declarații contradictorii cu privire la acest caz.

Avocatul său nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

Nici rolul guvernului belarus nu a putut fi stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă, întrucât acesta nu a fost reprezentat în cadrul procedurilor, a precizat instanța.

Cele două femei care au introdus acțiunea inițială au făcut apel împotriva deciziei de achitare, cu sprijinul organizației Trial International, cu sediul la Geneva, al Federației Internaționale pentru Drepturile Omului și al organizației pentru drepturile omului Viasna.

„Acest caz reprezintă prima oportunitate, în mai bine de 30 de ani de dictatură, ca unele dintre cele mai grave crime ale regimului să fie recunoscute, în sfârșit, de o instanță”, a declarat Ales Bialiațki, directorul Viasna.

Guvernul lui Lukașenko a respins în trecut criticile ONU și ale organizațiilor pentru drepturile omului privind situația drepturilor omului în Belarus și neagă că ar deține prizonieri politici.

Dacă va fi condamnat, Harauski riscă până la 20 de ani de închisoare, aceasta fiind pedeapsa maximă cu executare, pe durată determinată, prevăzută de legislația elvețiană, informează Reuters.

Citește și: Belarus aderă la „Consiliul de Pace” inițiat de Donald Trump. Decizia stârnește critici și îngrijorări în Occident