Veteranii americani critică decizia lui Trump de a retrage trupele de la granița Rusiei: un semnal dezastruos

Veterans On Duty (VOD), un grup de advocacy pentru securitate națională condus de foști membri ai forțelor armate din SUA, a emis o declarație prin care condamnă decizia Pentagonului.

În fruntea criticilor față de retragere se află Jeremy Hunt, fost căpitan în serviciul de informații al Armatei SUA, care a activat în Europa de Est și care în prezent conduce organizația VOD.

Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, Hunt a avertizat că decizia transmite un semnal dezastruos de retragere americană tocmai în momentul în care Putin testează hotărârea NATO.

„Este un element esențial al descurajării lui Putin – și momentul nu putea fi mai prost ales”, a declarat Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea țărilor de pe Frontul de Est.”

Decizia administrației Trump de a retrage o brigadă rotativă a Armatei SUA din România și din alte state aliate NATO aflate la granița cu Rusia a stârnit critici dure din partea veteranilor, care consideră mișcarea o greșeală strategică ce slăbește capacitatea de descurajare a alianței și servește direct intereselor lui Vladimir Putin.

Citește și: Nicușor Dan îl convoacă pe Moșteanu la Cotroceni, după retragerea trupelor americane din România

Decizia de a încheia misiunea Diviziei 101 Aeropurtate în România survine într-un moment în care agresiunea rusă în regiunea Mării Negre se intensifică, iar aliații NATO se confruntă cu o presiune tot mai mare de a rămâne în stare de alertă, scriu editorii Kiev Post.

Pentagonul a prezentat această măsură drept un „ajustaj strategic” menit să elibereze resurse pentru zona Indo-Pacifică. Totuși, criticii de pe ambele părți ale spectrului politic din SUA susțin că momentul ales nu putea fi mai nepotrivit și că decizia contrazice chiar doctrina Casei Albe privind „pacea prin forță”.

Pentru Hunt, esența conducerii americane constă în prezență: „Totul ține de a fi acolo – pentru a descuraja și pentru a oferi reasigurare. Nu-mi pot aminti o altă perioadă în care să fi fost mai important să le arătăm aliaților noștri din regiune că suntem prezenți și că îl descurajăm pe Putin, tocmai acum, când este mai îndrăzneț ca oricând”, a subliniat el.

Hunt a argumentat că decizia Pentagonului nu reprezintă doar o greșeală tactică, ci și o retragere simbolică

El a subliniat că prezența militară americană în Europa de Est a avut mereu o dublă semnificație: ca forță de instruire pentru aliați și ca avertisment vizibil adresat Moscovei.

„Când antrenam forțele ucrainene în 2016, nu era vorba doar despre tactică”, a amintit el. „Era un semnal pentru Putin că SUA sprijină ferm suveranitatea aliaților săi.”
Retragerea de acum transmite exact mesajul opus – că „ne relaxăm vigilența tocmai când Putin este mai îndrăzneț ca oricând”, a insistat el.

Alimentarea focului, nu găsirea păcii

Brigada a 2-a de luptă a Diviziei 101 Aeropurtate, dislocată în România din 2022, se va întoarce la baza sa din Kentucky, fără ca un înlocuitor să fi fost anunțat.

Oficialii americani au subliniat că nivelul trupelor din Polonia și țările baltice va rămâne neschimbat, însă surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că sunt așteptate reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.

Pentru veterani precum Hunt, decizia riscă să creeze un vid de securitate într-o regiune care se pregătește deja pentru o posibilă escaladare.

În ultimele săptămâni s-a înregistrat o creștere a incursiunilor de drone și aeronave rusești în spațiul aerian al unor state membre NATO, precum România, Polonia și Estonia – un tipar care, potrivit lui Hunt, subliniază „caracterul imediat” al amenințării.

O invitație la erori de calcul

Decizia a zguduit guvernele din Europa de Est, deja îngrijorate de angajamentul tot mai ezitant al Statelor Unite față de NATO.

Hunt a declarat că retragerea brigăzii va semăna inevitabil „neliniște” printre aliați precum România și Polonia, care ar putea acum să se întrebe dacă angajamentul Washingtonului față de Articolul 5, piatra de temelie a pactului de apărare colectivă al NATO mai este de neclintit.

„Când începem să retragem brigăzi, aliații se întreabă firesc: este acesta începutul a ceva mai amplu? Este un semnal că urmează și alte retrageri?”, a spus el. „Nu ne putem permite un asemenea nivel de incertitudine pe flancul estic al NATO – nu acum.”

Deși Pentagonul a promis mai multă clarificări în săptămânile următoare, scepticismul crește pe Capitol Hill.

Mai mulți senatori influenți, inclusiv președinții republicani ai Comisiilor pentru Forțele Armate din Senat și din Camera Reprezentanților, au criticat decizia, afirmând că aceasta „trimite un semnal greșit Rusiei” și „subminează descurajarea într-un moment critic”.

Unii oficiali americani au susținut, în discuții private, că armatele europene sunt acum într-o formă mai bună decât înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, ceea ce ar permite Washingtonului „să predea ștafeta”.

Hunt nu neagă că s-au făcut progrese, dar avertizează că starea de pregătire nu trebuie confundată cu paritatea.

„Îi felicit pe aliații noștri europeni, în special România, pentru creșterea cheltuielilor de apărare și investițiile în forțele lor armate”, a spus el, adăugând totuși că aliați mai puternici nu sunt un motiv pentru retragere, ci un motiv pentru aprofundarea parteneriatului.

Hunt: „Ar trebui să întărim Flancul Estic, nu să ne reducem vizibilitatea”

Pe măsură ce Divizia 101 Aeropurtată se pregătește să plece, anxietatea crește la București, Bruxelles și dincolo de acestea. Pentru veterani precum Hunt, care au petrecut ani întărind liniile de apărare ale NATO, decizia pare mai degrabă o invitație la erori de calcul decât o recalibrare strategică.

„Când ne retragem, îi oferim lui Putin spațiu de manevră,” a concluzionat Hunt. „Într-un moment în care lumea urmărește să vadă dacă Statele Unite conduc în continuare, acesta nu este doar un mesaj prost – este unul dezastruos.”

Citește și: Trump anunță retragerea de trupe americane din mai multe țări din flancul estic al NATO. Ce state se află în alertă maximă