Visul nerealizat al României. Marea autostradă din anii ’80 care ar fi transformat țara și care nu a fost finalizată până azi

Autostrada care ar fi trebuit să devină cea mai lungă din România a fost un proiect ambițios început încă din anii ’80, dar care nu a fost finalizat nici până în prezent, deși autoritățile regimului Ceaușescu erau optimiste cu privire la implementarea sa. Prima autostradă din țară, A1, care leagă Bucureștiul de Pitești, a fost inaugurată în 1972, fiind un pas important în dezvoltarea infrastructurii rutiere a României.

În urma acestui succes, s-a stârnit interesul pentru construcția unor autostrăzi suplimentare, iar până în 1990, doar 17 kilometri din Autostrada Soarelui (Fetești – Cernavodă) au fost finalizați, în ciuda planurilor ambițioase și a entuziasmului autorităților comuniste, potrivit adevarul.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Autostrada Unirii face un pas uriaș. Exproprieri pentru podul peste Prut de la Ungheni!

foto: Schița autostrăzii, 1982. Almanah Auto

Visul nerealizat al României. Marea autostradă din anii ’80 care ar fi transformat țara și care nu a fost finalizată până azi

La sfârșitul anilor ’60, regimul comunist a prezentat un plan extins pentru construirea a 3.200 de kilometri de autostrăzi care să lege toate regiunile istorice ale României. Această rețea vastă de autostrăzi ar fi urmat să includă trasee importante precum cele din Mureș, Argeș și Oltenia, însă, din păcate, niciuna dintre aceste autostrăzi nu a fost finalizată în perioada comunistă.

În schimb, în 1982, autoritățile au anunțat un proiect ambițios, cunoscut sub numele de TEM (Autostrada Transeuropeană), care urma să conecteze 10 țări, inclusiv România, și să se întindă pe o lungime totală de 10.000 de kilometri, față de cei 2.700 de kilometri planificați inițial. În România, tronsonul TEM ar fi trebuit să măsoare 870 de kilometri și să străbată 11 județe, având ca punct de intrare localitatea Nădlac și continuând prin Lugoj, Craiova, București și Constanța.

Proiectul incluza detalii tehnice despre o autostradă cu două benzi unidirecționale și intersecții denivelate, iar la sfârșitul anilor ’80, erau în lucru primii 17 kilometri din autostrada Fetești – Cernavodă.

Regimul comunist își dorea ca tronsonul București – Constanța să fie finalizat până în 1990, însă acest plan nu s-a concretizat în totalitate, iar doar tronsonul de 17 kilometri dintre Fetești și Cernavodă a fost finalizat în 1987. Restul tronsonului, de la București la Constanța, a fost finalizat mult mai târziu, în anii 2000, cu completarea secțiunilor Cernavodă – Medgidia și Medgidia – Constanța în 2012.

În ciuda optimismului din anii ’80, la începutul anilor ’90, planurile s-au schimbat, iar un nou program a fost adoptat pentru construcția a 1.000 de kilometri de autostrăzi între 1992 și 2002.

Acest program a avut, însă, dificultăți în implementare, iar în perioada 1992-1995 au fost construiți doar 380 de kilometri de autostrăzi, incluzând secțiuni importante cum ar fi București – Pitești și Fetești – Constanța. Etapa a doua, care viza construcția a 620 de kilometri între 1995 și 2002, nu a fost nici ea realizată în întregime, iar multe dintre autostrăzile planificate nu au urmat traseele inițial stabilite.

Astăzi, România continuă să construiască și să modernizeze autostrăzi, incluzând proiecte semnificative, cum ar fi Autostrada A6 între București și Lugoj, de aproximativ 300 de kilometri, și planuri pentru un drum expres între Filiași și Târgu Jiu (DEx2). Cu toate acestea, multe dintre promisiunile de autostrăzi din perioada comunistă rămân nerealizate, iar proiectele de infrastructură rutieră avansează cu dificultate, din cauza problemelor administrative și financiare care au caracterizat dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România în ultimele decenii.

Te-ar mai putea interesa și: Sorin Grindeanu, anunț: O nouă autostradă în România