Aspecte filosofice ale analizei economice a institutiilor

In memoriam Mihail Radu Solcan, un spirit enciclopedic
Filosofia contureaza metoda si analiza economica de cercetare a institutiilor, iar in acest sens ,,institutiile pot fi considerate conventii sau constructii sociale (Mihail Radu Solcan, Teoria generala a institutiilor).

La o prima abordare, din punct de vedere filosofic, analiza economica nu pare a fi alegerea adecvata spre a caracteriza institutiile intrucat majoritatea oamenilor ,,cred ca putem analiza economic doar actiuni precum aceea de a cumpara sunca de la bacanie sau de a investi bani intr-o afacere (ibidem). Cercetarea care se bazeaza pe filosofia mintii arata insa ca acest punct de vedere are accente patologice deoarece ,,indivizii umani ar trebui sa fie precum un schizofrenic  mintea lor la banca ar fi alta decat aceea din sala de lectura a unei biblioteci (ibidem). Apoi la o privire mai aprofundata se conchide ca doar factorul uman ,,formuleaza concluzii prin care se dirijeaza efortul, astfel incat efectele sa fie maxime ( Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Ana Maria Hristea, Camelia Vasilescu, Analiza economico-financiara). Asadar, daca nu se realizeaza o analiza conceptuala se ajunge la o confuzie dintre dimensiunea teoretica si dimensiunea normativa a analizei economice. Rezulta ca analiza economica este, in esenta, o conceptualizare filosofica axata pe actiunea de alege o stare de lucruri ( Mihai Radu Solcan, op. cit.). Problematica analizei, in acest sens, ,,se circumscrie la asigurarea cantiativa si calitativa cu resurse umane si eficientizarea acestora ( Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Ana Maria Hristea, Camelia Vasilescu, op. cit.) la nivelul instutiilor (private sau de stat). 

Oamenii sunt ancorati intr-o lume care le ofera diferite oportunitati din punct de vedere economic. Rezulta, astfel, diferite perspective economice ce constituie ,,cost de oportunitate ( Price Theory, Chapter 3). Aici este vorba insa de conceptul de cost si nu o anumita tipologie de cost adica modalitatea ,,de a privi costul de oportunitate, nu ca pe un anume tip de cost, ci ca pe un mod de a concepe orice tip de cost ( Mihai Radu Solcan, op. cit.). Asadar, nu se examineaza paine in general si nu se face o alegere dintre paine si bijuterii, ,,ci intre o felie de paine si o felie dintr-o bijuterie (ibidem).

,,Ca sa dau un exemplu simplu ma voi referi la un examen in doua universitati ipotetice. In prima universitate, cine stie mai mult obtine o nota mai mare. In a doua universitate, notele sunt date in functie de ordinea prezentarii la examen. Aceste examene ipotetice sunt doua institutii diferite pentru ca regulile de notare sunt diferite. S-ar putea ca-n ambele cazuri cine vine mai devreme sa aiba o nota mai mare. Problema este ca in al doilea caz acest efect este generat de institutie ca atare. Putem spune in cazul celui de al doilea examen descris mai sus ca persoanele examinate au reactionat la actiunile pe care se asteptau sa le intreprinda profesorii? Nu tocmai. Profesoarele sau profesorii au actionat asa pentru ca lumea se asteapta ca ele sau ei sa respecte regula. (ibidem)

Filosofia contureaza ca metoda de studiu analiza economica prin care se fundamenteaza noul institutionalism, iar astfel, directia de cercetare se orienteaza spre ,,o zona pe care cercetarea economica standard nu o abordeaza: institutiile (ibidem). Acest punct de vedere pune bazele unui institutionalism care ,,este non-standard in raport cu directiile uzuale de cercetare in stiinta economica (ibidem). Sub aspect teoretic institutiile reprezinta reguli si restrictii care afecteaza actiunile umane ( Douglass C. North, Institutions. Journal of Economic Perspectives, 5(1):97/112, 1991, p. 97). Exista si vechiul instutionalism care ,,isi propunea sa  plaseze preturile intr-un  cadru cultural (Mihai Radu Solcan, op. cit.).Astfel,fenomenele economice erau ,,explicate prin prisma carcasei culturale in care ar fi fost incastrate (ibidem).

De precizat ca in limbajul jurnalistic nu exista o diferenta intre organizatii si institutii, iar ,,starea aceasta de lucruri, este intr-un anume fel, fireasca (Mihai Radu Solcan, Teoria generala a institutiilor, op. cit.) deoarece ,,limbajul natural are tendinta de a incetosa multe distinctii (ibidem), iar lipsa acestei clarificari genereaza confuzii.

Abordarea filosofica simplifica problematica economica, iar atunci ,,conceptele de baza precum cele de cost, utilitatea si rationalitatea actiunii alcatuiesc un sistem clar delimitat si pe temelia caruia se construieste tot edificiul ulterior (ibidem).

P.S. Acest articol este dedicat memoriei Prof. Univ. Dr. Mihail Radu Solcan: ,,Opera sa filosofica este constituita din lucrari reprezentative precum Logica moderna aplicata in filosofie si stiintele sociale (1987), Arta raului cel mai mic (1998), Introducere in  filosofia  mintii din perspectiva stiintei cognitiei  (2000), Freedom, Minds,  and Institutions (2003), Institutii  politice si economice (2003), Eseul filosofic (2004) si  Filosofia stiintelor umane: o introducere (2012). A publicat numeroase articole in reviste romanesti si straine, a tradus si editat opere fundamentale ale filosofiei, antologii, a coordonat proiecte de cercetare, a fost profesor invitat in Statele Unite si Marea Britanie ( Mihail-Radu Solcan (19.11.1953 � 11.02.2013).
Drd. Adriana Mihaela Macsut si Drd. Stefan Grosu