Avantajul companiilor locale

Chiar daca de cateva zile piata valutara si de capital par sa fi revenit la un calm aparent, nu putem nega ca leul a trecut printr-o criza – datorata atat turbulentelor de pe pietele externe si aversiunii crescute a investitorilor straini fata de activele riscante, cat si dezechilibrelor interne care par a se adanci (in special deficitul de balanta comerciala si inflatia).

Care a fost reactia capitalurilor straine la criza – un raspuns de genul „v-am spus noi; era de asteptat„, urmat de aruncarea unor perspective negative asupra ratingului si amenintari cu reducerea expunerilor pe tara. O mare banca de investitii internationala chiar estima ca profitul celei mai mari banci regionale, cu expunere in aproape toata Europa de Est, va fi afect de perspective in scadere ale afacerii din Romania.

S-a vazut o retinere vis a vis de potentialul de crestere al Romaniei, o rezerva in a pompa, cel putin pe termen scurt, capitaluri suplimentare. Si asta ma dus cu gandul la un principal avantaj competitiv pe care il au companiile romanesti in lupta cu multinationalele – decizia locala (rapida si in cunostinta de cauza) si mai ales angajamentul total fata de piata.

E clar, compania locala X, cu afaceri in domeniul retailului, nu are prea multe avantaje de baza (pe care sa nu si le construiasca singura) fata de zecile de multinationale cu care se lupta pe piata – ba chiar e dezavantajata de accesul mai greu la capital, dar si, probabil, de dificultati in construirea unei structuri (pe care nu are de unde sa o importe), dar e avantajata de angajamentul cu care priveste piata locala – singura piata pe care activeaza si fara de care nu ar exista.
Pentru ca e clar, daca lucrurile nu merg bine aici, X nu poate sa stranga totul si sa isi mute afacerile in China (sau alta tara care creste mai repede si are excendent commercial).