Avem economia pe butuci si dam vina pe pensionari

„Pensiile apasa pe bugetul de stat” – auzim de cateva zile in spatiul public. Poate ca asa e. Poate ca pensiile au crescut in ultimii ani mai mult decat permitea economia. (In paranteza fie spus, generalizarea duce pe cai gresite. Cum sa pui in aceeasi oala pensiile de mizerie cu cele de mii de euro, sa calculezi un procent si sa acuzi – uite cat au crescut?).

Orice ar spune cifrele si oricat am vrea sa gandim la rece, sa plangi de mila bugetului aratand cu degetul catre pensii, intr-o tara unde batranii mor cu zile ca n-au bani de medicamente, mi se pare un cinism.

Vom gasi fonduri si pentru varsta a treia si pentru toate celelalte probleme sociale cand vom avea o economie puternica.

In fata saraciei exista doua feluri de atitudini: sa strangi cureaua sau sa faci rost de bani. La nivel national, banii vin prin atragerea investitiilor straine si stimularea celor autohtone. Creditarea de la FMI si celelalte organisme internationale intra in alta categorie. Acelea sunt sume care trebuie returnate, si fara un mediu de afaceri performant, riscam sa ajungem la colaps.

Actualii guvernanti ne-au aratat ca stiu sa stranga cureaua. Dar nu si sa atraga bani. Investitiile straine au totalizat 9,5 miliarde de euro in 2008. In primele 10 luni din 2009, acestea s-au cifrat la 3,7 miliarde de euro. O scadere alarmanta. Sa stam si sa dam vina pe criza nu reprezinta o solutie.

In 1997 am vorbit cu sefa institutiei similare cu Agentia Romana de Investitii Straine din Cehia. Am intrebat-o cum a reusit o tara pe jumatate cat noi, ca populatie si suprafata, sa atraga, in decurs de 6 ani, aproape de trei ori mai multe investitii straine. „Nu stiu, poate ca noi ne-am promovat mai bine oportunitatile, atatea cate avem”, a raspuns.

Guvernul trebuie sa aiba oameni care sa stie sa aduca finantari, in conditii oricat de grele, asa cum firmele de asigurari au agenti care alearga dupa contracte, de exemplu. Daca doar asteptam sa vina banii, pentru ca apoi sa-i includem in statistici, in final nu vom avea ce numara.

Iar oamenii de afaceri autohtoni se simt atat de „stimulati”, incat abia se zbat sa isi mentina companiile in viata si sa nu traga obloanele. In Romania, rata somajului a avansat cu 70,5% in primele 11 luni din 2009. Conform acestui criteriu suntem pe locul 5 in Uniunea Europeana, dupa tarile baltice si Danemarca.