Cine-si mai permite masina de 5.000 de euro?

„O nebunie!”, s-a spus acum cativa ani despre ideea grupului Renault de a investi intr-o masina super-ieftina, de 5.000 de euro. Iata ca timpul le da in sfarsit dreptate criticilor: masina de 5.000 de euro este intr-adevar o nebunie, dar nu pentru ca ar fi prea ieftina ci dimpotriva, pentru ca e prea scumpa.

Intre timp a inceput sa se vorbeasca de masina de 4.000, 3.000 si chiar 2.000 de euro. Nu e vorba de aplicarea unor concepte ingineresti din Familia Flinstone, ci doar de intalnirea cererii cu oferta pe uriasele piete din intreaga lume sensibile la pret.

Cu toate ca descoperirea francezilor seamana cu inventarea apei calde in secolul 21 – oricine stie ca oamenii nu tin neaparat sa cheltuiasca mult a beneficia de un produs decent – ea are meritul de a fi fost impinsa de la stadiul de idee curajoasa la business-plan pus in practica. In plus, bonusul pentru curajosi a fost surpriza cererii mari venite de pe pietele occidentale, prin traditie nu atat de preocupate de preturile scazute, dar cu multi consumatori educati pe principiul „value for money”.

Iar efectul bulgarelui de zapada abia acum incepe sa se faca simtit.

La cate masini sunt deja in Bucuresti, ma intreb daca nu cumva insusi conceptul de masina este gresit. N-am putea trece direct la elicoptere low-cost?