Comert echitabil si antreprenoriat social

O organizatie non-guvernamentala olandeza ce poarta numele unui personaj de roman a creat o renumita marca de produse apartinand comertului echitabil. Pe scurt, comertul echitabil se refera la un comert ce urmareste sa remedieze nedreptatile pe care le sufera cei mai saraci producatori ai lumii. Acestia traiesc in tarile sarace si sunt nevoiti de cele mai multe ori sa vanda materie prima sau produse finite la preturi derizorii, ce nu le permit sa-si imbunatateasca situatia. Ameliorarea situatiei acestor producatori, precum si conditii decente de munca, sustenabilitate, contracte corecte pentru producatori si muncitori sunt obiectivele majore ale organizatiilor ce militeaza pentru comertul echitabil.

Max Havelaar, ca personaj de roman, este un simbol al promovarii unor conditii de munca si a unor venituri decente. Antreprenoriatul social face posibila indeplinirea acestor doua criterii ale comertului echitabil. Desi organizatiile non-guvernamentale sunt in general antreprenorii sociali in ceea ce priveste comertul echitabil, sub presiunea consumatorilor au inceput si unele companii sa comercializeze produse in a caror componenta intra materii prime provenind de la producatori platiti decent pentru munca lor si lucrand in conditii bune.

Din comertul echitabil provin, de pilda, o serie de ingrediente pentru produsele cosmetice, cafea, ceai, cacao, materie prima pentru industria textila s.a.m.d. In comertul echitabil, din pretul unui pachet de cafea, producatorului din Lumea a Treia ii revin 17 procente, pe cand in cazul comertului obisnuit el primeste 7 procente (Thierry P. Milleman, Fata ascunsa a lumii occidentale,traducere de Mihai Constantinescu, Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2008, p. 294).

Sunt deja ani buni de cand unele companii celebre isi procura anumite ingrediente pe care le folosesc in produsele lor de la producatori din tarile sarace si ii platesc decent pe acestia. Anita Roddick a fost un real promotor al conceptului de comert echitabil si de asemenea un bun exemplu. Compania The Body Shop fabrica in India unul din produsele sale cosmetice si i-a platit pe tinerii care lucrau la fabricarea sa cu salarii pe care le-ar fi primit intr-o tara dezvoltata. The Body Shop putea sa fabrice in alta parteprodusul, la preturi mai mici, ori putea sa le ofere tinerilor indieni salariile mici practicate in India, asa cum procedeaza o multime de alte companii.

Multe companii au fost tinta unor atacuri dure ale consumatorilor, care au aflat din presa ca au achizitionat produse ce poarta amprenta suferintei unor oameni din zonele subdezvoltate ale lumii. Companiile au reactionat prin comunicate de presa, prin scuze, prin justificari neplauzibile, prin infirmarea evidentei. Alte companii au raspuns consumatorilor asa cum trebuia: si-au adaptat activitatile tinand cont de opiniile clientilor. Aceste companii si-au dat seama ca oamenii pot ramane fideli unor brand-uri timp indelungat, dar nu pentru totdeauna, daca devin nemultumiti si nemultumirile lor nu sunt abordate corect.

Exista insa o tendinta, inca timida, ce-i drept, de constituire a unor companii care pornesc de la bun inceput cu o strategie ce include comertul echitabil. Un domeniu sensibil din punctul de vedere al comertului echitabil si in care s-au afirmat cativa antreprenori sociali este cel al producerii cafelei. Dupa petrol, cafeaua este al doilea cel mai consumat produs din lume, dar este si un produs al suferintei. Pe plantatiile de cafea lucreaza de cele mai multe ori copii si ei sunt platiti mizerabil. Exista voci care afirma ca este utila si aceasta plata mizerabila,fiindca altfel acesti copii nu ar avea din ce trai. Asemenea opinii sunt insa expresia unei conceptii eronate, bazate pe un fel de falsa dilema: ori plata mizera in schimbul supravietuirii, ori absenta oricarei plati si imposibilitatea supravietuirii. Lucrurile nu stau asa de fapt. Exista si o a treia varianta: plata decenta pentru munca prestata. Aceasta varianta este posibila si ea trebuie imbratisata atat de catre companiile care activeaza de multi ani, de decenii chiar, in domenii sensibile din punctul de vedere al comertului echitabil, precum si de companiile mai noi care patrund in aceste sectoare de activitate. Acestea din urma pot fi de la bun inceput antreprenori sociali, adica firme care urmaresc obtinerea de profit contribuind in acelasi timp la binele societatii. Multe din companiile cu ceva istorie in spate raporteaza venituri importante, ceea ce ne face sa credem ca isi permit sa ofere o plata decenta angajatilor si colaboratorilor lor, dar aceste companii. In afara de acest lucru, oricum nu exista justificare, chiar si in conditiile unor venituri mai modeste, pentru exploatarea unor persoane care nu au de ales si care nu se pot apara.Noua generatie de companii pare si trebuie sa fie mai orientata spre a initia afaceri care fac din ele adevarati antreprenori sociali din punctul de vedere al comertului echitabil, cu toate componentele sale.
Drd. Leria Ileana Boros