Cum am bagat taxa de pod sub pres

E tragicomica situatia de la podul Fetesti-Cernavoda de pe Autostrada Soarelui. Tragica pentru soferii care fac cozi de 20 de kilometri si pierd ore din timpul lor ca sa dea bani, dar si pentru statul roman, care e ca un proprietar care are magazinul plin dar n-are destule case deschise ca sa incaseze bani in ritmul in care ii intra cumparatorii in pravalie, asa ca ii lasa sa plece fara sa plateasca.

De un comic amar este stilul in care se prezinta in presa o masura luata recent. “Suspendarea platii taxei de trecere pentru utilizarea podului peste Dunare la Fetesti-Cernavoda este menita sa duca la deblocarea traficului, avand in vedere numarul mare de turisti care doresc sa ajunga pe litoral”, informeaza, si explica parinteste in acelasi timp, agentia de presa a statului, Agerpres. Si daca tot nu va era clar ca guvernantii se zbat pentru noi, iata si continuarea, menita sa dea si mai multa greutate acestei stralucite decizii: “O astfel de masura a fost luata si anul trecut, pe perioada lunii august”. Deci, cu alte cuvinte, e o masura care s-a mai luat si in trecut si a functionat, deci e buna.

Ca sofer, nu imi convine sa stau la coada. Dar ca cetatean e umilitor sa vad ca, ani la rand, statul nu e in stare sa colecteze bani pe care sa ii administreze apoi in interesul meu.

Podul Oresundsbro leaga Suedia de Danemarca. A fost construit cu eforturi si cheltuieli imense de cele doua guverne, care intentioneaza insa sa isi recupereze banii ceva mai devreme de “Sfantul Asteapta”. Ca sa treci cu masina personala acest pod taxa este de 21 de euro. Nu comparam puterea de cumparare din Scandinavia cu cea din Est, dar putem compara atitudinile, daca vrem sa invatam ceva. Acest pod beneficiaza de un sistem automatizat de plata, prin care soferii primesc un dispozitiv care se monteaza pe parbriz si care comunica prin radio cu un cititor electronic instalat la casele de plata. Soferul trece fara sa opreasca, iar taxa i se retrage automat din cont. Exista mai multe sisteme de abonament cu tarife avantajoase pentru cei care traverseaza podul mai des. Culmea, podul are si un site, in patru limbi, cu sectiuni de Customer Service si toate informatiile necesare.

Nu are statul roman ingineri care sa construiasca un sistem de plata pe un pod despre care se stie ca este traficat intens pe timpul verii? Sau ce ne lipseste? Ma intreb si eu, ca istoricul Lucian Boia, autorul bestsellerului “De ce este Romania altfel”. Desi imi dau seama ca un astfel de sistem e ca un OZN pentru un aparat de stat care se prezinta cu niste website-uri ale ministerelor pur si simplu rusinoase pentru anul in care ne aflam.

In alta ordine de idei, pe Centura Capitalei, statul roman a inceput investitiile pentru largirea la patru benzi, o masura de altfel necesara ca aerul. Dupa ce a executat partial lucrarea (29%), acum se gandeste daca mai are rost sa o continue, avand in vedere ca in paralel i-a trecut prin cap ideea unui alt inel de centura, in sud. “Il mai spalam sau facem altul?”, o intreaba tiganul pe piranda despre copilul care tocmai cazuse in noroi.

„Decizia privind continuarea sau renuntarea la lucrarile de largire la 4 benzi a centurii Bucuresti Sud va fi luats de conducerea CNADNR si de conducerea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurs si Investitii Straine“, spune CNADNR. Deci sa stam linistiti, avem specialisti care analizeaza daca vom avea un inel de centura sau doua. Conteaza mai putin ca un proiect nu ar trebui sa il excluda pe celalalt, in timp ce rata de absorbtie a fondurilor europene se taraie in Romania undeva pe la 15%.

Intre timp, pana ne mai trezim putin, ne putem probabil astepta la noi solutii in interesul cetatenilor, cum ar fi ca pe Centura Bucurestiului sa fie permise de luni pana vineri, printre kilometri de tiruri, depasirile peste linia continua si trasul cu pusca, “masuri menite sa duca la deblocarea traficului”, vorba ‘ceea.