De ce l-au preferat stapanii lumii pe Basescu?

Traian Basescu a revenit in functia de presedinte al Romaniei nu pentru ca asa a vrut poporul roman, ci pentru ca asa au decis marile institutii care guverneaza Planeta.  

In sprijinul acestei afirmatii vin declaratiile facute de cancelarul german Angela Merkel si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, precum si vizita la Bucuresti a emisarului Guvernului SUA, Philip Gordon.  

Si o confirma ce au spus premierul Victor Ponta („Romania risca sa fie izolata”), fostul presedinte interimar Crin Antonescu („ne-a fost impus Basescu”) si senatorul Ioan Ghise („in ziua invalidarii referendumului au existat presiuni externe colosale”).  

Dar ce motive ar avea decidentii la nivel global sa il prefere pe Basescu? Ar fi Crin Antonescu un om mai putin supus? Dupa felul cum a fugit din tara, impreuna cu partenerul lui Ponta, tocmai cand se hotara soarta fotoliului de la Cotroceni, nici vorba. Si atunci?

Nu cred ca in joc a fost o persoana, ci o atitudine. Una incomoda. Liderii mondiali nu aveau nevoie de un astfel de precedent.  

Criza a izbucnit in septembrie 2008 si si-a aratat coltii in anii urmatori. Popoarele, chiar si cele cu democratie solida, au reactionat mai mult sau mai putin violent, dar fara un tel precis. De la New York si pana la Atena, marile orase ale lumii au devenit scene ale unor proteste impotriva nimanui.  

S-a auzit la Occupy Wall Street un singur „Jos Obama!”? Demonstrantii parca se stransesera acolo doar ca sa faca putina galagie. Si poate ca aveau motive sa ceara demiterea presedintelui SUA. Acesta a lansat planul de redresare a bancilor cu 700 miliarde de dolari din fonduri publice, desi bancherii nu erau mai flamanzi sau mai prost imbracati decat cei care urmau sa le plateasca „redresarea”.

Romanii au mers putin mai departe. Vazand ca „Dansul Pinguinului” si incaierarile cu jandarmii nu duc nicaieri, au procedat la schimbarea omului numarul unu in stat, pe cale democratica. Prin vot. Un vot periculos, prin puterea exemplului.  

Cum ar fi ca toate popoarele sa isi schimbe sefii pe la mijlocul mandatului, ori de cate ori constata ca una au zis si alta au facut? Deja fisa postului s-ar schimba pentru multi detinatori de putere. Acestia s-ar trezi in situatia jenanta ca trebuie mai mult sa asculte decat sa vorbeasca.  

Poate ca prima oara in istorie, stapanii lumii s-au temut pentru joburile lor de stapani. E doar o ipoteza.