De la statul tehnic la statul umanist

Adeseori se vehiculeaza sintagma guvern tehnocrat si atunci implicit ar trebui sa existe si un stat tehnic adica un fel de model condus de tehnocrati. Dar ,,guvernarea tehnocratica este limitata la un grup restrans de specialisti care exercita functii de conducere nu pe baza de optiuni democratice, ci ca urmare a unor decizii pe care ei le considera relevante pentru binele majoritatii (Tehnocratia, http://www.politicaromaneasca.ro/tehnocratia-205). Acest model tehnic tinde sa inlocuiasca tot mai mult modelul democratic si se pretinde a actiona in numele rationalitatii si stiintei pozitive. A aparut chiar si tehnocratia, ,,o doctrina politica, care preconizeaza o organizare si conducere a societatii pe baze rationale, stiintifice, avand in mod deosebit in atentie ramurile productive (ibidem). Acesti reprezentantii ai ,,tehnocratiei sustin ideea statului tehnic, format numai din specialitti, care sa functioneze cu maximum de randament si care sa inlature orice fel de dominatie cu caracter politic. (ibidem). Exista deja incetatenita in Romania ideea guvernului tehnocrat care salveaza natiunea: ,,un guvern de tehnocrati poate readuce sinceritatea si increderea in actul de guvernare (Stefan Vlaston, ,,Ar fi necesar un guvern de tenhocrati, in contributors.ro, 17 februarie 2011). Intrebarea care se impune este care ar fi menbrii acestul guvern tehnocrat si care ar fi mecaniscul competitiv prin care acestia ar fi desemnati. S-a ajuns chiar la o definire a tehnocratilor care sunt: ,,oameni care nu au alt scop, decit acela de a-si face meseria corect, conform fisei tehnice a postului si nu cei care inteleg ca printr-o meserie oarecare sau o functie, pot apara orice alte interese in afara de cele pentru care au fost trimisi in acele functii (Cine sunt tehnocratii, https://sites.google.com/site/miscareatehnocrata/20-doctrina-tehnocrata/cine-sint-tehnocratii). Apare, astfel, mitul tehnocratului salvator care este totusi o utopie.

Stiinta are la baza informatia, iar aceasta informatie nu are nicio legatura cu problematica democratica reprezentata de opinia publica. Tehnica produce structuri complexe care permit imbunatatirea productivitatii, avand deci legatura cu citrolul asa numit intelectual si nu are legatura in mod efectiv cu structurile sociale. Informatia duce la cunoastere, iar in societatile democratice aceasta cunostere nu tine de apanajul unui monopol, ci devine efectiv o relatate democratica. In acest caz, ,,democratia continua sa isi aiba sansele, iar tehnica informatiei este o arma puternica imporiva stringentelor transformate in fetis (Bruno Wurtz, Confruntari pe tema viitorului, Editura Facla, Timisoara, 1990, p. 131). Modelul guvernului tehnocrat se leaga inevitabil de modelul absolutismului tehnologic. Insa ,,modelul statului tehnic nu a fost si nu este sustinut de ingineri, de oameni ai stintelor naturale (el trebuie inteles, mai degraba ca o calomnie, o defaimare a tehnocratilor)(ibidem) deoarece ,,nu se stie ce se afla in fruntea competitiei  complexitate crescanda a fenomenelor sociale sau demersul de penetrare intelectuala a lor (ibidem). Rezulta atunci ca este nevoie de un model umanist in care ,,stringenta obiectiva a lucrurilor este trecuta prin grija unui sistem de valori, fiind invinsa si subordonata finalitatii umane (ibidem). De precizat ca trmenul de umanist desemneza ,,in zorii Evului Mediu, marea perspectiva a reinnoiri viziunii asupra omului, plecandu-se de la redescoperirea modelui antic uman prin Renasterea italiana (Marius Cucu, ,,Cuvant introductiv, in Paradigme Umaniste, Editura Universitatii Stefan Cel Mare, Suceava, 2012, p. 3). Modelul tehnic transforma tehinca intr-un fel de fetis, iar modelul umanist pune accent pe resursa umana care valorizeaza tehnica. Resursa umana este cea care fixeaza masura lucrurilor adica stabileste etaloanele dezvoltarii. In acest model umanist ,,persoana umana trebuie sa fie intotdeauna un scop si niciodata nu mijloc (Papa Francisc, Se impune redescoperirea demnititaii umane intr-o societate care ii elimina pe cei slabi, apud http://www.e-communio.ro). Intr-un stat in care omul este respectat exista dreptului la munca, dreptul la educatie si respectul fata de familie, iar atunci conchide Papa Francisc sunt binevenite acele initiative care intentioneaza sa ajute persoanele, comunitatile si institutiile sa redescopere valoarea etica si sociala a principiului demnitatii umane, radacina de libertate si justitie (ibidem). Asadar fara etica o societate nu poate functiona pentru ca intr-o societate lipsita de etica nu se respecta demnitatea umana.
Dr. Adriana Mihaela Macsut si Drd. Stefan Grosu