Democratia in vacanta. Ne mai revedem dupa pauza?

Tara fierbe si puterea este atat de decuplata de la problemele reale incat ne putem intr-adevar intreba cum de mai circula masinile pe partea dreapta. Am asistat la multe razboaie politice dupa ’89, dar niciodata n-a fost atat de clar ca politicienilor nu le pasa de datoria lor, adica de populatie si de treburile publice care ar trebui administrate in schimbul salariului pe care il primesc.

Insa in aceste zile nu asistam la o lovitura de stat, ci la o lovitura de popor (expresia ii apartine lui Cristian Tudor Popescu), pentru ca populatia stie ce se intampla si este de acord ca fosta putere sa fie pedepsita. Intrebarea esentiala este daca populatia va considera ca presedintele si ceea ce simbolizeaza el (una din cele mai ineficiente si anti-nationale guvernari) trebuie dat la o parte chiar cu pretul urias al calcarii in picioare a institutiilor statului de drept. Vom vedea la referendum daca populatia considera ca acest pret, al stergerii peste noapte a ceea ce am castigat in 23 de ani de democratie, merita platit.

Personal, cred ca institutia statului de drept trebuie protejata. Nu putem sa actionam ilegal si sa ne acoperim cu legi emise ulterior. Inseamna ca nu ne mai diferentiem cu nimic de tarile bananiere unde puterea se schimba peste noapte, de trei ori pe saptamana.

Acest principiu, al respectarii statului de drept, ar trebui sa aiba prioritate indiferent cat de “dreapta” ar fi lupta de inlaturare a PDL si cate pacate ar avea fosta putere. Nu putem sa calcam legile in picioare doar pentru ca avem dreptate, iar a doua zi sa pretindem ca avem in continuare un stat de drept, dupa o scurta pauza publicitara.

Dar setea de razbunare a populatiei este probabil atat de mare incat sa gireze la referendum aceasta actiune ilegala, in forta si nedemocratica.

Ar fi trist sa se intample asta, dar explicabil si, omeneste, de inteles. Opt ani de guvernare ineficienta, cu incompetenti pusi sa conduca departamente cheie doar pentru ce scrie in carnetul de partid, cu hotie organizata si economia lasata de izbeliste, sunt o perioada care lasa urme adanci in mentalul colectiv.

Asa ceva nu se uita si nici nu se iarta peste noapte. Poate asta ar trebui sa fie o lectie si pentru USL. Azi poate ca vor castiga o batalie, cocotati pe valul national de ura, dar maine ar putea fi maturati la fel de usor de rivalii lor, cu aceleasi arme si procedee importate din Africa. Totul spre disperarea unei tari care asteapta de 23 de ani sa scape de blestemul unor politicieni mult sub potentialul sau.