Ego-ul colectiv

Conduceam recent prin Germania, ceea ce s-a dovedit a fi o experienta remarcabila care iti ofera un instrument valoros de intelegere a dobandirii succesului, in orice si pe mai multe niveluri.

Autostrazile sunt netede, drepte si foarte bine intretinute. Soferii lasa spatiu intre ei si masina din fata si foarte rar stau in spatele altcuiva. Folosirea spatiului in acest fel iti ofera timp de gandire si posibilitatea de miscare continua, vizibilitate buna si reducerea semnificativa a stresului. Toata lumea comunica la timp si permite celorlalti soferi sa vada ce au de facut. Atunci cand cineva depaseste o masina, trece repede inapoi pe banda din interior pentru a permite masinilor mai rapide sa treaca fara tam-tam.

In orase este pace si cu greu auzi zgomotele stradale pe care le auzi in Bucuresti tot timpul. Cei care stau in al zecelea loc dintr-o coada din trafic nu claxoneaza, fara nici un fel de utilitate, precum un copil care nu poate deschide o punga cu chipsuri. Soferii din orasele nemtesti trec pe banda corecta din timp, nu sar de colo colo pe drum si fac caderi nervoase cand nu pot depasi masina din fata. Se concentreaza si gandesc, asteapta in liniste ca semaforul sa se faca verde si se misca in linie fara a avea blocaje in trafic si ajung la destinatie cu mult timp inainte.

Pe scurt, sofatul, ca majoritatea celorlalte lucruri din Germania, are un sistem pe care il intelege toata lumea si care functioneaza in interior, cetatenii lucrand impreuna si permitandu-si reciproc sa ajunga la destinatie si sa isi atinga obiectivele. Ei au inteles demult ca orice activitate, fie ca tine de afaceri sau de viata personala, va fi mult mai stresanta si mai putin de succes daca indivizii sunt extrem de egocentrici si isi recunosc doar propriile nevoi limitate.

Germania si populatia ei sunt foarte inteligente si de succes. Nu sunt colectivisti, dar ‘co-opereaza’ in majoritatea campurilor de actiune din vietile lor. Si functioneaza.

Au cea mai puternica economie din Europa. Nu supravietuiesc sau cersesc subventii UE sau imprumuturi FMI. Au o infrastructura magnifica care sprijina afacerile de pe tot cuprinsul tarii. Muncesc din greu intr-un sistem financiar puternic reglementat. Aleg politicieni care muncesc temeinic pentru interesele locale, regionale si nationale si inteleg importanta educatiei moderne si a trainingului ce le pregateste copiii pentru lumea reala. Produc cu succes bunuri de calitate superioara, la preturi ridicate, intr-o piata ce in general cauta cea mai ieftina oferta (pentru ca oamenii inca recunosc calitatea reprezentata de branduri ca Mercedes, Audi si BMW). Ei inteleg mai degraba valoarea investitiei pe termen mediu si lung decat castigarea rapida de bani pe proiecte pe termen scurt ce esueaza.

Germanii pastreaza simplitatea, se concentreaza asupra rezolvarii rapide a problemelor si au dezvoltat un ego national puternic chiar si dupa lucrurile teribile care le-au ruinat istoria in timpul secolului XX.

Acum m-am intors la condusul in Bucuresti…Intelegeti ce vreau sa spun? Putem invata ceva din asta?