Foamea de informatii

Deja in Romania au aparut televiziuni specializate pe stiri. Exista asadar o foame de informatii illustrate in stiri. Oricine lucreaza in presa este apasat de aceasta foame de informatii a publicului si stie ca problema principala este ca reporterul sa ajunga primul la informatie. Insa un reporter moral incearca sa fie obiectiv si sa prezinte o relatare care respecta criteriul moral adica ,,este independenta de efectele relatarii partinitoare (John Naisbitt, Megatendinte, Editura Politica, 1989, p. 31). Stirea trebuie sa aiba in vedere doar evenimentul desfasurat. De exemplu daca un reporter sportiv vorbeste despre un jucator care a facut gafe si despre arbitrul care a fost partinitor deja o opinie subiectiva.

Exista un consens global ca societatea actuala traieste intr-o intr-o lume in care informatia este vitala. De fapt, intreaga economie este dependenta de informatii in sensul c[ o fluctuatie la bursa din Hong Kong, de pilda, se resimte repede in intreaga lume si implicit si in Romania. Exista deja preturi mondiale pentru aur, petrol, grau etc stabilite de o asa numita Bursa Mondiala. In Romania se resimte din plin cresterea pretului petrolului dar nu se resimte in mod straniu ieftinirea. Moneda romaneasca este afectata de fluctuatiile euro, ale dolarului, lirei sterline si chiar ale yenului. In acest context devin importanti consultanti economici dar si trainerii specializati pe etica si economie pentru ca o companie credibila trebuie sa aiba un brand credibil altfel nu se poate impune pe piata. Pe piata mondiala se impune ca un taifun asa numitul miracol chinezesc, dar nu trebuie uitat ca in China functioneaza un regim dictatorial in care drepturile omului nu sunt garantate, iar o revolta care sa spulbere balonul de sapun al economiei programate este oricand posibila intr-o lume in care oameni hraniti cu un pumn de orez pe zi sunt fortati sa munceasca pana la puizare ei bine oamenii nu sunt masini si nu pot fi fortati la infinit sa munceasca invartiti de o cheita actionata de un regim totalitar.

O analiza economica trebuie sa fie bazata pe continut, pentru ca actuala economie mondiala se bazeaza pe setea de informatii adica se impune a intelege ,,felul in care partile se imbina una cu alta (ibidem, p. 26) spre a o feri ,,o perspectiv? asupra societa?ii (ibidem). De pilda, in cazul romanesc se poate forma o imagine ,,printr-o decelare atenta a relatiilor locale despre inchiderea si deschiderea fabricilor, curba productiei (ibidem, p. 29). In aceste conditii, se impun seminarii cu corporatiile in care sa se prezinta impactul economiei asupra vietii oamenilor intrucat apar o problematica economica destul de complexa. Trainerii ar spune ca este vorba de o complexitate economica accelerata ,,prin salturi cuantificabile, in care foame de informatie este mare (ibidem), dar ei trebui sa prevada aceste salturi si sa nu minta la cursuri pretinzand ca ofera solutii miraculoase de salvare a afacerilor.

Multi analisti naivi vin cu reprosul ca in Romania s-au distrus fabrici dar acesti pseudo-specialisti nu vorbesc niciodata despre costurile imense ale retehnologizarii. Ei bine ,,nu are sens, sa se reindustralizeze o economie obosita bazata efectiv pe industrie depasita tehnologic intr-o societate informationala. In Romania s-a tot spus ca dupa decembrie 1989 au fost inchise fabricile si ca multi oameni au ramas fara locuri de munca. Se uita insa ca economia romaneasca functiona intr-un sistem inchis care nu are racordat la societatea informationala incepuse care deja incepuse sa se afirme in anii 50, o vreme cand in Romania se muncea inca in stilul hei rup brigadierii. De exemplu, in 1990 ziarele erau tiparite cu imense masini… produse in Germania interbelica, bune de pus in muzeu. Astazi meseria de tipograf traditional a disparut pentru ca intregul proces de editare este digitalizat. Asadar, Romania trebuie sa isi reformuleze obiectivele nationale si globale si sa se adapteze la economia bazata de informatie.

Astazi se vorbeste despre societatea postindustriala care se bazeaza pe informatie si cunoastere  este o societatea cu o ,,industrie echilibrat intensiva, mai curand decat una capitalist intensiva (ibidem, p. 45). Prin urmare ,,producem in masa cunoastere, iar aceasta cunoastere este forta societatii nostre (ibidem, p. 46). Este nevoie chiar de marketing care sa gestioneze un management al cunoasterii. Teoria valorii pe baza de cunoastere trebuie sa inlocuiasca vechea valoare bazata pe munca. In economia informationala, o economie nu poate creste doar prin munca in stil hei rup in fabrici depasite tehnologic, ci este nevoie de lucratori specializati, familiarizati cu noile tehnologii. Nu mai este nevoie de intreprinderi cu precadere prelucratoate, ci este nevoie de intreprinderi ganditoare, de un asa numit now how. Tehnologia din ce in ce mai sofisticata ,,grabeste plonjarea noastra in societatea informationala care este deja prezenta (ibidem, p. 37). In mai putin de zece ani, de exemplu pe piata romaneasca, au aparut telefoane mobile si computere din ce in ce mai destepte. Problema tine aici de resursa umana, in sensul ca intr-o societate informationala oamenii trebuie sa isi schimbe modul de a gandi. Insa omul nu este incarcat spre a actiona precum un computer in aceasta lume informatizata, in sensul ca este greu sa se updateze. Din nefericire exista inca supozitii anacronice care pun ,,in pericol firmele, carierele personale si economia in ansamblu (ibidem, p. 11). De exemplu, psihologii pot oferi oferi … un training motivational dar au aparut si asa numiti parapshihologi care spun ca totul este scris in stele  ei nu lipsesc de la nicio dezbatere televizata si se impune tot mai mult, in acest caz, nevoia unei consilieri etice.

Trecerea de la societatea agricola la societatea industriala s-a facut intr-un secol dar trecerea de la societatea informationala se face in mod accelerat. Asa cum s-a precizat in anii 50 se vorbea de societate informationala, iar acum exista societate postinformationala. In Romania insa agricultura se face la nivel de inceput de secol XX si nu se poate vorbi de o agricultura performanta si intesiva si mai persista chiar si economia de troc. Nu mai exista fabricile depasite tehnologic din vremea comunista, dar nu exista inca o economie orientata spre viitor. Normal ca este posibil sa coexiste diferite stadii: agrare, industriale, informationala si chiar postinformationale. Se constata ca la generatiile trecute de 60 de ani se manifesta o teama fata de computer, iar meseria de baza este cea de paznic numit insa in mod spectaculos bodyguard. Nu exista un program educational care sa pregateasca societatea pentru socul viitorului si atunci ,,apar… spaime sociale (Marius Esi, Educatie si responsabilitate sociala, Editura George Tifan, Suceva, 2012, p, 44). Societatea informationala produce o cultura informationala globala la care Romania trebuie sa se adapteze. Bineinteles ca apar ,,presupozitii valorice (ibidem) care ,,trimit la o cultura universala, la problematizare (ibidem). Gandirea stiintifica romaneasca face aceasta problematizare si rectioneaza in fata socului viitorului, dar guvernantii sunt preocupati doar de obtinerea de venituri proprii, iar cercetarea viitorologica este lasata la voia intamplarii. In SUA facultatile de viitorologie au aparut inca din anii 50, dar in Romania inca nu s-a auzit de o asemenea specializare. In loc de facultati de viitorologie au aparut un fel de facultati de parapsihologie care pregatesc un fel de magi, foarte des invitati la emisiuni televizate, care spun povesti despre o constiinta mitica ,,in care imaginarul intrepatrunde realul (Edgar Marin, Paradigma pierduta, Editura Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1999, p 43). In goana lor dupa senzational, jurnalisti nu apeleaza la viitorologi ci la parapsihilogi care vorbesc de pilda ca Romania are data de nastere pe 1 decembrie 1918 si de fac apoi predictii despre economia romaneasca, aflata in diferitete perioade astrologice favorabile sau nefavorabile. S-a ajuns chiar la confundarea religiei cu astrologia. Nu este loc aici pentru viitorologi care sa vorbeasca despre managementul informational care pur si simplu asalteaza societatea actuala. De plida, in loc sa se spuna ca industrializarea a dus la distrugerea stratului de ozon, iar aceasta distrugere a stratului de ozon a produs cresterea cazurilor de cancer ce piele, se spune ca o prezicatoare bulgara a spus prin anii 80 ca in 2014 vor fi multe cazuri de cancer de piele. Stiririle nu trebuie promovate in mod spectaculos, ci prin noi ,,problematizari specifice trebuiesc axate pe informatie (ibidem, p. 66) prezentata in mod profesionist adica.. obiectiv.
Dr Adriana Mihaela Macsut si Drd Stefan Grosu