Guvernul, personajul principal

Itzhac Covaliu
Economist

La capitolul necesitati, in Romania nu s-a petrecut nicio schimbare acum, in anul 2009, fata de anul 1990.
La capitolul posibilitati situatia este diametral opusa, in anii de dupa revolutie neexistand surse financiare externe precum fondurile Uniunii Europene. Fondurile europene sub denumirea lor trecuta de Fonduri de Preaderare au fost la dispozitia Romaniei inca din anii care au precedat intrarea in Uniunea Europeana.
Aportul statului la redresarea economiei este nul, iar fara acest aport nimic nu se va schimba in bine. Rolul statului de catalizator al economiei nationale poate angrena intregul mecanism al dezvoltarii economice prin:
1. Initierea de proiecte de infrastructura la nivel national si local in cooperare cu investitori autohtoni si straini pe unul din sistemele PPP – Public Private Partnership, . Ca proiecte de succes executate in lume in sistemele PPP, putem aminti construirea liniilor de cale ferata in Hong Kong, soseaua, in constructie, care va strabate Israelul de la granita de nord , cu Libanul, pana la granite de sud, cu Egiptul, precum si spitale, inchisori si scoli in Anglia. Ca sisteme PPP merita de mentionat:
1.1 Build Operate Transfer (BOT) care se refera la CONSTRUIREA, din investitia totala a investitorilor particulari, OPERAREA, intretinerea si incasarea veniturilor din operare pe o perioada cuprinsa intre 25 si 49 de ani de catre investitor si TRANSFERAREA obiectului contractului, la sfarsitul perioadei, catre organul care a comandat lucrarea, guvern sau autoritate locala. Exemplu de obiectiv care se preteaza acestui sistem : sosea cu taxa de folosinta.
1.2 Private Finance Initiative (PFI) care se refera la construirea de obiective precum, inchisori, scoli, sali de sport, stadioane prin finantare privata si inchirierea lor organelor de stat si locale.
2. Acordarea de inlesniri investitorilorprecum scutirea de impozit pe venit pe perioade de pana la 25 de ani. Preferabil cand la polul opus singura alternativa ar fi platirea ajutoarelor de somaj.
3. Subventionarea de cursuri de calificare profesionala acelor persoane disponibilizate din ramurile de activitate aflate in declin si conditionarea acordarii ajutorului de somaj de participarea la cursuri de recalificare profesionala finantate de stat. Astfel de proiecte primesc fiinantarea din Fondul Social European de calificare, iar ca exemplu demn de mentionat, ar fi proiectul demarat la Braila si implementat de Fundatia Satean Braila intru calificarea in ramurile de constructie. Potrivit managerului de proiect, Mihaela Ilie, „obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea ratei generale de ocupare in Regiunea Sud-Est in sectorul constructiilor prin formarea de competente profesionale specifice.” (www.eurourbanism.ro 5.08.2009).
4. Transformarea ajutorului de somaj, in ajutor de munca, prin conditionarea acordarii lui, de incadrarea populatiei in ramuri preferentiale, precum constructii si infrastructura, la care statul participa partial la plata salariului pe perioade limitate.
5. Incurajarea si consilierea sectorului particular in scopul infiintarii de intreprinderi mici in scopul reducerii somajului.
6. Reducerea cheltuielilor aparatului de stat , neproductiv, prin privatizarea serviciilor publice.
7. Incurajarea si finantarea programelor de cercetare in IT, agricultura, informatica, invatamant, inclusiv crearea de pepiniere de tinere talente in care sa se dezvolte schimbul de maine.
Iata 7 metode din multitudinea de initiative asupra carora statul trebuie sa-si asume raspunderea, caci la 20 de ani de la Revolutie, statul inca mai reprezinta personajul principal pe scena economica a Romaniei.