Inflatie falsa, PIB fals. Si ce daca?

Presupunem ca poporul mananca legume si carne in cantitati egale. Dupa un an, legumele se scumpesc cu 2 lei kilogramul, iar carnea cu 6 lei kilogramul. Rezulta o scumpire medie de 4 lei pe kilogram. Adica (2+6)/2=4.

Calculul este insa putin mai complicat. Poporul a mancat 50% legume si 50% carne. Fiecare grupa de alimente primeste deci un coeficient de 0,5. Scumpirea se calculeaza de fapt asa: (0,5×2 + 0,5×6) / (0,5+0,5) = 4. Acelasi rezultat.

Dar daca poporul mananca 70% legume si 30% carne? Atunci scumpirea va fi: (0,7×2 + 0,3×6) / (0,7+0,3) = 3,2.

De ce v-am plictisit cu aritmetica asta? Pentru ca rata inflatiei se calculeaza ca o rezultanta la toate cele trei tipuri de marfuri din piata – produse alimentare, produse nealimentare si servicii – aplicand acei coeficienti in functie de cantitatile consumate la fiecare categorie si subcategorie in parte.

La inceputul lui decembrie, redactorul Adrian Negrescu a propus un articol despre faptul ca rata inflatiei nu va mai corespunde cu realitatea, urmand sa fie „aranjata”. Asta dupa ce aparuse o stire potrivit careia Institutul National de Statistica (INS) pregatea o schimbare a metodologiei de calcul. La inceput nu am vrut sa aprob articolul, pentru ca mi se parea exagerat.

Dar autorul a insistat si atunci l-am sunat pe analistul economic Ilie Serbanescu. Fara sa se arate mirat, acesta a declarat ca si acum rata inflatiei anuntata oficial nu este cea reala, deoarece coeficientii luati in considerare sunt gresiti. Articolul a aparut in DailyBusiness.ro, cu titlul Standardul de viata, modificat din pix! Desi redactorul sef Valentin Gros inca nu era convins ca Serbanescu si Negrescu au date si metodologii mai bune decat o institutie de talia INS.

Cateva saptamani mai tarziu premierul Victor Ponta declara ca se gandeste sa il schimbe din functie pe seful INS, pentru ca produsul intern brut (PIB) a fost calculat gresit. Si nu cu o eroare de cativa banuti, ci cu 20 miliarde de lei in plus. PIB avand ca formula de calcul investitii + consum + exporturi – importuri. Culmea, agentiile de presa si site-urile nici nu-si batusera capul sa treaca si numele celui care risca sa isi piarda jobul. Abia dupa ce cauta pe Google, cititorul neavizat afla ca omul responsabil de cifrele macro se numeste Vergil Voineagu.

Daca inflatia si PIB sunt false, atunci leul are o evolutie si o valoare falsa in raport cu marfurile de pe piata, iar economia Romaniei in sine este cu totul alta decat cea oficiala. Toate determinarile, toate estimarile, tinta de inflatie a Bancii Nationale, deficitul bugetar, deficitul comercial, toti indicatorii pot fi dati la o parte, ca oricum nu servesc la nimic. Si sa nu uitam ca datele INS sunt coroborate cu cele ale Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene.

Uluitor ca nimeni nu baga in seama bizareria. Incinerarea lui Sergiu Nicolaescu si dietele dupa chefurile de Sarbatori capteaza mai multa atentie decat ciudatenia ca traim intr-o economie paralela, departe de cea pusa pe hartie. Insusi premierul Ponta pare mai preocupat de eternul sau conflict cu presedintele Basescu decat de cele 20 de miliarde care ne lipsesc.

Dar cum sa iti faci un plan de afaceri intr-o tara unde nu stii, practic, ce se intampla cu mediul economic? „Ce inflatie, ce PIB, ce date oficiale, cine crezi ca isi face socotelile dupa declaratiile guvernantilor? Noi numim stat o imensa organizatie, formata din niste oameni care au un singur scop: sa ia banii privatilor ca sa isi achite cheltuielile” – imi zicea zilele trecute un manager.

O companie care merge pe cifre false risca sa ajunga la insolventa si apoi la faliment. Dar o tara?