Pericolele economiei stabile

Dupa ce agentia Standard&Poor’s ne-a micsorat acum cateva zile perspectiva ratingului de tara de la „pozitiv” la „stabil”, multe voci au tras concluzia ca este o reactie la criza politica din ultimele luni. Aproape nimeni nu a observat ca decizia de scadere a „notei la purtare” ar putea fi legata mai mult de proaspat anuntata componenta a noului guvern, si mai putin de razboaiele politice care, de bine de rau, se vor mai potoli pe termen scurt.

Daca procesele politice au fost, evident, aproape total „lipsite de transparenta” in ultimele luni (o formulare politicoasa a S&P pentru ceea ce noi am numi „lupte sangeroase de culise”), perspectiva rating-ului a fost scazuta mai degraba din cauza efectelor negative pe care instabilitatea politica le va avea anul urmator in economie.

De la ministrul invatamantului care spune ca are „un mandat prea scurt” ca sa se gandeasca la reforme si pana la responsabilii pentru semnarea contractelor de construire a autostrazilor, care vor lua la re-puricat kilometri de dosare, criza instabilitatii pandeste economia exact intr-un moment in care agentiile de rating atrag atentia asupra riscurilor supraincalzirii.

Iar ultimul exemplu, cel al autostrazilor, este si cel mai elocvent. Cred ca nu exista un domeniu unde sa ne dorim mai putin calificativul „stabil” acordat de S&P. De vreo 20 ani suntem mai mult decat stabili in ceea ce priveste numarul de kilometri de autostrada disponibili.