Protectia copilului din statele membre UE. Cum trebuie sa fie legislatia copilului si in Romania

Comisia Europeana (CE) a lansat un ghid pentru sistemele de protectia copilului din statele membre ale Uniunii Europene (UE), stabilind principiile pe care acesta trebuie sa se concentreze. 

Pornind de la analiza situatiei copiilor ramasi fara ingrijire parinteasca, care reprezinta un grup vulnerabil pentru a fi victime ale abuzului sau traficului de persoane, Agentia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a lansat acest ghid al carui scop este consolidarea sistemelor nationale de protectie a copilului din statele membre, ca parte a strategiei de combatere a traficului de persoane in UE.

Ghidul are sustinerea comisarului pentru probleme interne, Cecilia Malmstrom, care apreciaza ca protectia copiilor fara parinti, chiar si a celor aflati temporar in institutii de protectia copilului, este importanta in reducerea fenomenului de exploatare, abuz si trafic de persoane.

ANPC, proiect de ordin pentru a garanta accesul tuturor românilor la servicii bancare

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin pentru îmbunătățirea accesului consumatorilor vulnerabili la serviciile bancare esențiale.

Avertizare din partea specialiştilor privind impozitul de 70% pe veniturile nedeclarate: sintagma „din surse neidentificabile” lasă loc interpretărilor

Impozitarea cu 70% a veniturilor nedeclarate de persoanele fizice şi identificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) intră în vigoare la 1 iulie 2024,…

Avand in vedere diferentele notabile intre sistemele de protectia copilului din statele membre, ghidul isi propune sa promoveze un set de reguli bazat pe urmatoarele principii:

1. Non-discriminare: Toti copiii au dreptul la acelasi nivel de protectie, indiferent de unde provin. in acest sens, statele membre ale UE ar trebui sa armonizeze dispozitiile si serviciile de protectia copilului.

2. Independenta si impartialitate: Reprezentantii sistemelor de protectia copilului trebuie sa fie in masura sa actioneze in mod independent si impartial, ghidat de interesul superior al copilului.

3. Calitate: Reprezentantii sistemelor de protectia copilului si reprezentantii legali ai copilului trebuie sa fie calificati si sa primeasca formare profesionala continua in domeniul protectiei si bunastarii copilului. Acest lucru ar trebui sa se extinda, de exemplu, in imbunatatirea abilitatilor pentru satisfacerea nevoilor speciale ale copiilor victime ale traficului de persoane sau ale copiilor neinsotiti/ lipsiti de ocrotire parinteasca.

4. Responsabilitate: Legislatia nationala trebuie sa se asigure ca functionarea si atributiile sistemelor de protectia copilului sunt clar definite si monitorizate, astfel incat autoritatea competenta poate fi considerata responsabila si monitorizabila.

5. Durabilitate: Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui sa ofere suficiente resurse umane si financiare pentru sistemele de protectia copilului, care ar trebui sa acopere, de asemenea, actiunile de monitorizare si de formare profesionala a corpului profesional.

6. Participarea copiilor: Copiii trebuie sa fie informati si implicati in toate aspectele legate de situatia lor. Aceasta include, de asemenea, cu privire la drepturile lor, si de modul in care pot face plangeri, in cazul in care drepturile lor nu sunt respectate.

De asemenea, ghidul ofera un set de masuri care pot fi luate de responsabilii din sistemul de protectia copilului care lucreaza direct cu copiii victime ale traficului de fiinte vii.