Ca bugetul este in chinurile facerii si ca problema care se pune acum este „de unde dam” si nu „cit dam” fiecarui minister, nu mai este o noutate.
Dar sa vii sa spui ca renunti la tichetele de masa oferind tichete de vacanta e o idee cel putin hilara, ca sa nu zic discriminatorie.
Cind dadeai angajatului tichete de masa, ii lasai lui decizia de a achizitiona in schimbul lor parizer traditional sau salam de Sibiu – dupa obicieiurile lui gastronomice.
Oferind tichete de vacanta mi se pare ca obligi pe toti angajatii „sa consume” parizer traditional. Nu toti dorim ca in concediu sa stam tolaniti la malul marii, sa bem bere si sa ne inghesuim in hoteluri de standarde aproximative.
Unii doresc sa exploreze civilizatii de mult apuse, sa cunoasca destinatii noi, culturi diferite, experiente noi etc.Cu acestia ce te faci, incerci sa-i convingi ca trebuie sa fie buni romani si ca vremurile sunt de criza?
Nu de alta, dar argumente de genul „contribuim la fiscalizarea veniturilor detinatorilor de locatii de cazare” sunt puerile deoarece de evazionisti se ocupa institutii ale statului care si acestea spoliaza bugetul si asa de austeritate.
Curioasa, daca nu suspecta, este pozitia (adica lipsa de atitudine) a marilor turoperatori specializati in incoming. Parca printre targhetele din Master Plan era si unul care viza crearea unui brand de tara si cresterea numarului de turisti straini care viziteaza Romania. Incep sa cred ca pentru atingerea acestui deziderat trebuie inceput „din interior”, sa-i convingem mai intii pe romanii nostri ca trebuie…sa stea acasa, ca deh, asa se face daca-ti iubesti tara.
Oricum, nu cred ca trebuia amestecat „turismul social” cu motivarea diferentiata a angajatilor. Asadar nu ne ramine decit sa ne convingem angajatii la unison ca o cura heliomarina autohtona sau o drumetie pe cararile Carpatilor nostri contribuie la refacerea capacitatii de munca si oricum este mai mult decit o vacanta in fundul curtii la socri. Cit despre motivarea, fidelizarea angajatului, vom cauta alte strategii.