60% dintre companiile din România au investit în ultimii ani în programe de well-being pentru angajați

În contextul schimbărilor semnificative pe piața muncii din România, printre care provocările legate de atragerea și retenția talentelor și sistemul de lucru hibrid, 60% dintre companii au decis în ultimii ani să aloce resurse pentru bunăstarea fizică și emoțională a echipelor lor. Majoritatea programelor de well-being implementate la nivel local includ evenimente de team building, consiliere și suport psihologic, precum și sesiuni de gestionarea emoțiilor și relațiilor. În ceea ce privește bugetul alocat, pentru 41% dintre companii acesta a rămas la același nivel în ultimii doi ani, în timp ce pentru 38% dintre companii sumele alocate s-au majorat.

Companiile „se bat” pe programe de well-being pentru angajați

Acestea sunt cele mai importante concluzii ale unui sondaj realizat de către EXEC-EDU, liderul pieței de executive education, care deține de peste 9 ani o divizie dedicată programelor de well-being.

”Cererea pentru programe de well-being a cunoscut un trend ascendent după pandemie, iar angajații au început să acorde o importanță sporită acestui tip de ateliere. Încep să fie dezvoltate și programe mai complexe, integrate, care sunt construite pornind de la necesitățile reale din companii. Pe de altă parte, succesul acestui tip de inițiative depinde și de implicarea și susținerea managementului. Ei sunt primii care declară că se simt epuizați, copleșiți și stresați, deci au nevoie la rândul lor de susținere și de o mentalitate care să permită promovarea și propagarea acestor inițiative și în rândul colegilor din subordinea lor”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

Astfel, pe primul loc în topul activităților de well-being oferite de companii sunt în continuare tradiționalele evenimente de team building (72%), urmate de sesiuni de consiliere și suport psihologic (43%), de gestionarea emoțiilor și relațiilor (41%), nutriție (36%), programe de sport sau spații destinate sportului (34%), dar și seminarii de educație financiară (34%).

Ai putea citi: Fenomenul Dunning-Kruger în 2024: Misterele iluziei de competență și înșelăciunea ignoranței la locul de muncă

Principalul beneficiu menționat de respondenții la sondajul EXEC-EDU, ca rezultat al acestor investiții, este un grad de implicare mai ridicat al angajaților, rezultat pe care un procent covârșitor de 72% dintre participanții la sondaj l-au scos în evidență. La fel de importantă este creșterea brandului de angajator, care are drept consecință imediată un proces de recrutare mai rapid, în 41% din cazuri, corelată cu o fluctuație mai mică de personal, indicată de 36% din companii. De asemenea, 43% dintre respondenți au observat o creștere a productivității și a performanței echipelor, în timp ce 13% au indicat că numărul concediilor medicale a scăzut semnificativ.

”Programele de well-being au devenit o bază absolut necesară pentru dezvoltarea unei culturi organizaționale constructive și a unui mediu în care angajații să se simtă valorizați și apreciați. Departamentele de HR depun eforturi în a identifica furnizorii potriviți în această arie, pentru a menține un grad mare de engagement în rândul angajaților.

Strategia noastră este de a aloca resurse pentru oferirea de soluții personalizate de well-being pentru lideri, pentru că ei susțin starea de bine a întregii organizații. De aceea, am lansat deja înscrierile pentru programul Well-being 360, adresat managementului din companii. Este un program care integrează toate ariile well-being-ului, de la relația pe care o avem cu corpul, mintea, emoțiile noastre, până la dimensiunile spirituală, socială, ocupațională și financiară”, a mai adăugat Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

Printre factorii de succes ai unui astfel de program se numără interesul angajaților, implicarea managementului, comunicarea și vânzarea internă, dar și personalizarea sesiunilor la nevoie reale ale angajaților.
Principalele provocări întâmpinate de către companiile care au introdus aceste cursuri sunt costurile ridicate asociate cu acestea (41%), lipsa timpului pentru concretizarea lor (40%), lipsa interesului angajaților (39%), precum și reticența managementului companiei (32%).

Aproape jumătate dintre companiile care nu au implementat deloc activități de well-being susțin că le iau în calcul în viitor, considerându-le foarte importante, în timp ce 38% dintre intervievați spun că lipsa bugetului a fost principalul obstacol.
La sondajul EXEC-EDU, realizat în luna august, au răspuns manageri din industrii ca retail, IT, petrol și gaze, educație, FMCG, banking, agribusiness, curierat, transporturi, consultanță.

34% dintre intervievați lucrează în companii ce au între 100 și 500 de angajați, 30% activează în companii ce au peste 500 de angajați, 12% în companii ce au între 50 și 100 de angajați, iar 22% în firme cu echipe mai mici de 50 de persoane.

Vezi și: Câți ani va trebui să muncești pentru a achita un apartament cu 2 camere cumpărat într-un bloc vechi