Cariere

De ce sunt de fapt salarii mici in Romania. Cercul vicios al subdezvoltarii

06 Oct, 00:04 • alexandru.suciu
Mai mult de 1 milion de romani castiga mai putin de 1.000 de lei pe luna. Iar pentru ca traiesc la limita supravietuirii, acestia nu contribuie la progresul economic ci, din contra, risca sa devina asistati social si o povara pentru bugetul tarii. Pentru a iesi din acest cerc vicios generat de salariile mici, este nevoie sa mergem la radacina fenomenului.
De ce sunt de fapt salarii mici in Romania. Cercul vicios al subdezvoltarii

Principale cauze ale salariilor mici ar fi, cel putin in
teorie, productivitatea scazuta precum si raportul dintre cerere si oferta.

Specialisti locali demonteaza insa aceste explicatii,
oferind in schimb altele, inspirtate din realitatea autohtona.
 

[b]Leasingul de sclavi[/b]

Publisherul Catalin Alistari scria recent intr-un editorial
publicat pe capital.ro ca salariile de sub 1.000 de lei sunt o „plaga” pentru
economia si societatea romaneasca.

El considera ca nivelul mic al salariilor rezulta din faptul
ca „multi dintre marii nostri investitorii straini nu fac decat sa recolteze
munca bruta si ieftina”.

„Investesc in zone speciale, obtin scutiri de taxe si
facilitati, iar investitiile inseamna hale din panouri care pot fi demontate si
mutate intr-o zi, cu tot cu utilajele din interior. Nu folosesc know-how, nici
macar materii prime romanesti. Aduc totul de afara si angajatii romani presteaza
munci slab specializate”, explica Alistari fenomenul „leasingului de sclavi”.

Acesta mai spune ca romanii cu 800 de lei pe luna nu sunt
consumatori, nu cumpara lucruri, nu-si platesc taxele individuale, serviciile
publice si nu iau credite. Nu au bani sa investeasca in educatia lor si a
copiilor lor si nu se pot ingriji de propria sanatate.

„Una peste alta, traiesc
prost, la limita supravietuirii fizice. Inevitabil, ei se transforma in restantieri,
in datornici la intretinere sau in asistati medical, adica devin o cheltuiala
la buget. Romania, societatea in ansamblu, nu progreseaza daca vindem pe doi
lei munca bruta”, continua Alistari.

In opinia sa, solutia nu e majorarea salariului minim sau
alte „artificii electorale cu iz socialist”.

„CAS-ul trebuie redus pentru ca investitorii sa fie nevoiti
sa plateasca mai mult. Oamenii trebuie educati, invatamantul trebuie modernizat
si orientat spre abilitati practice. Si, cel mai important, mediul de afaceri
autohton trebuie sprijinit masiv si cu orice pret ca sa poata deveni o
alternativa mai banoasa la „lagarele” de munca, numite pretentios industrie”,
conchide Alistari.

[img=5627]Cercul vicios al saraciei[/img]

Desi ar reduce povara fiscala de pe umerii angajatorilor,
reducerea CAS nu se traduce neaparat si printr-o crestere a salariilor, daca
acestia pastreaza in propriile buzunare banii rezultati din
dimunarea acestui bir.

Experimentul reducerii TVA la paine a demonstrat ca nu a
crescut conformarea voluntara astfel incat sa scada evaziunea fiscala din
domeniu.

Cu iz socialist sau nu, masura majorarii salariului minim ar
putea fi mai indicata, avand in vedere noua politica economica adoptata de cel
mai puternic stat european. In aceasta primavara, Guvernul german a aprobat in
premiera introducerea salariului minim de 8,5 euro/ora, masura de care ar urma sa
beneficieze 5 milioane de angajati, remunerati sub acel prag.

[b]Obsesia productivitatii scazute[/b]

Una dintre cel mai des invocate cauze ale salariilor mici
din Romania este productivitatea scazuta a angajatilor.
 

„Fara indoiala, impotrivirea fata de cresterea salariilor in
Romania este o obsesie a lui Isarescu (guvernatorul BNR-n.r.). Si totdeauna impotrivirea
este facuta extrem de savant, evocandu-se o corelatie ce ar trebui sa existe intre
cresterea salariilor si cresterea productivitatii muncii”, spune analistul
economic Ilie Serbanescu in jurnalul.ro.

Acesta mentioneaza ca invocata corelatie cu cresterea productivitatii muncii
este strict corecta, dar nu mai are baza practica in Romania. Si asta pentru ca
aceasta corelatie poate fi facuta doar in industrie, nu si in sectoarele
financiar – bancare si administrative, unde are loc doar o redistribuire a profitului.

„Din pacate, Romania a devenit o anexa de consum – stadiul cel mai de jos al
unei colonii – si tocmai absenta unei productii industriale semnificative intr-un
tesut industrial solid si consistent (si nu doar in insule industriale ale
capitalului strain) reprezinta hiba fundamentala din care decurge nefericirea
acestui statut colonial”, adauga analistul.

El mai spune ca in timp ce productivitatea este de 4-5 ori mai mica in Romania
decat, de pilda, in Germania, salariile sunt de 8-10 ori mai mici. Atfel, dupa
nivelul productivitatii muncii, ar cam exista spatiu economic pentru cel putin
o dublare a salariilor in Romania, considera Serbanescu. 

„Salariile mici reprezinta o politica impusa de capitalul
strain si din pacate asumata guvernamental in numele unei aiureli care pretinde
ca prin acestea se asigura atractivitate pentru investitorii straini. Cei „atrasi”
nu sunt insa investitori seriosi, ci doar aceia de mana a paispea, in timp ce,
concret, salariile mici inseamna practic piata interna restransa, care
introduce un cerc vicios al subdezvoltarii”, conchide analistul economic.

[b]Manageri care ofera circ in loc de paine[/b]

O explicatie inedita asupra fenomenului salariilor mici este
prezentata pe un blog de pe reportajelive.wordpress.com.

Autorul postarii intitulate „Directoarea de multinationala
si salariile de 800 ron” isi exprima indignarea fata de modul in care gandesc
unii directori de HR din Romania.

Acesta prezinta discursul despre motivatie al unei „mare
directoare de HR la niste hipermarketuri”, rostit in timpul unei conferinte la
care a participat.

„Si explica ea cum ca banii nu sunt un factor motivator si
cat de importanta este recunoasterea, dezvoltarea, avansarea angajatilor. Problema
este ca duduia o da inainte cu banii, se lauda cu economiile facute si da
sfaturi despre cum sa motivezi angajatii fara bani”, scrie acesta.
 

El considera ca respectiva a imbratisat si interpretat complet gresit acest
aspect, ca multi alti directori de HR romani. „De ce ma deranjeaza asta? In
primul rand SUA nu este Romania. Banii nu sunt asa importanti in America, pentru
ca sunt intrinseci, sunt un factor igienic”, explica autorul postarii.

„Abia dupa ce ii astamperi unui sclav foamea abia atunci
poti sa ii ceri sa fie si motivat si performant. Iti poti imagina ca oamenii
tai cu un intreg salariu nu pot umple nici macar un cos din miile scanate
zilnic? Te mai si lauzi in fata tuturor cum le dai tu oamenilor tai circ in loc
de paine!”, continua acesta critica la adresa directorului de HR.
 

El considera ca profitul foarte mare al unor astfel de companii reprezinta tocmai o consecinta a unei astfel de politici de HR, de remunerare a unui casier cu 800 de lei.

„Nu strainii ne fac asta ci noi ca niste idioti ne ingropam
singuri. Daca nu puteti sa platiti mai mult de 800 de lei unui om
inchideti „afacerea” si apucati-va de altceva. Va garantez ca veti da oricum
faliment in maxim 4 ani daca modelul de business este bazat pe salarii mici.
Pana si mosierii stiau ca un sclav performant este un sclav bine hranit si
ingrijit
„, conchide bloggerul.