Cariere

Downshifting: Cheltuieli putine si o viata linistita vs. functii inalte si stres. Ce alegi?

13 Dec, 11:11 • adrian.mihaltianu
Cei mai multi dintre romani lupta foarte mult pentru o cariera, pentru o pozitie cat mai sus, chiar cu pretul unui stres foarte mare si a disparitiei vietii sociale sau de familie. In acelasi timp, tot mai multi straini renunta mai mult la cariera si la partea materiala pentru o viata mai linistita, fenomen cunoscut sub numele de downshifting.
Downshifting: Cheltuieli putine si o viata linistita vs. functii inalte si stres. Ce alegi?

Potrivit sociologului Mircea Kivu, pentru ca downshiftingul sa devina un fenomen in Romania, adica sa nu existe numai cateva cazuri izolate, [b]este nevoie de o oarecare „indestulare”[/b].

Adica „in conditiile in care cei mai multi romani se chinuie sa-si pastreze joburile, este greu de spus ca unii ar renunta de buna voie la ele”, spune Kivu.

Conform acestuia, partea materiala primeaza la romani pentru ca inca nu s-a ajuns, decat la foarte putini, la un nivel la care traiesc bine si „pot sa mai slabeasca motoarele”.

„Downshiftingul este mai degraba o manifestare a societatii occidentale si mai putin un fenomen adoptat de romani. Ideea simplificata din spatele downshiftingului este ca poti fi fericit fara sa ai foarte multi bani, bunuri materiale, functii importante, ci pur si simplu bucurandu-te de timpul tau in asa fel incat sa nu devii sclavul muncii”, a spus Monica Dona, reprezentantul companiei Lugera & Makler.

Potrivit acesteia, [b]dowshiftingul poate aparea insa ca fenomen intr-o societate evoluata, care asigura un confort material[/b] ce faciliteaza reflexia asupra propriei vieti, asupra valorilor cu adevarat relevante pentru individ.

In acelasi timp, sociologul Florin Tudose a spus ca ideile downshiftingului nu sunt caracteristice romanilor, nu tin de psihologia locala, potrivit careia tendinta este de a avea o pozitie cat mai inalta si mai banoasa. La noi sunt foarte putine cazuri.

„E foarte greu sa cred ca o sa apara in viitorii 5 sau 10 ani in Romania un astfel de curent”, a declarat Tudose. El a mentionat ca dupa perioada in care toata lumea vroia sa migreze de la tara la oras, e greu ca acestia sa se duca iar la tara, unde nu exista nici infrastructura.

E adevarat ca sunt si persoane care se muta la tara, care vor sa traiasca sanatos, cu mai mult timp pentru familie, dar aceste cazuri sunt foarte putine in Romania.
[quote=Monica Dona, Lugera & Makler]La romani, fenomentul de downshifting este destul de izolat[/quote]
„Cunoscut nu prea este, numarul celor care au recurs la downshifting, in deplina cunoastere a termenului, sunt foarte putini. Amuzant este insa faptul ca foarte multi romani aplica principiile acestei teorii fara sa-si impuna acest lucru si renunta la job plecand din mediul urban spre cel rural, nu pentru ca doresc sa-si ‘limpezeasca’ viata, ci pentru ca nemaiavand mijloace de trai recurg la ultima solutie: o gospodarie la tara care sa produca necesarul de hrana si eventual un castig financiar cat de mic pentru cheltuielile zilnice”, a declarat Mihaela Tudorancea, managing partner Nefertiti Human Capital Consulting.

Ea a subliniat ca, pe intelesul tuturor, downshifting-ul presupune renuntarea la incrancenarea de a castiga cat mai multi bani (indiferent de volumul de munca depus si/sau consecintele in planul intim) pentru a cheltui cat mai mult – asanumitul work-and-spend cycle – si trecerea la o viata mai echilibrata, care schimba accentele de pe planul financiar  si/sau  posesiunile materiale  pe viata personala, implicarea sociala  si (uneori)  pe apropierea de natura.

Mihaela Tudorancea a spus ca [b]fenomenul „este asociat cel mai adesea si cu o schimbare geografica[/b] (urban-rural), desi aceasta nu este obligatorie pentru a ne regasi in cadrul acestui concept. Daca discutam de un work downshifts, care presupune reducerea timpului sau normei de lucru, reducerea responsabilitatilor, renuntarea la o promovare (chiar in faza de potential), deci si reducerea castigurilor, in favoarea cresterii cantitative si calitative a timpului liber petrecut cu familia, prietenii, grupurile de studiu, activitatile de voluntariat, etc, nu este indispensabila relocarea in rural”.

Aceasta a mai spua ca cei care recurg la downshifting sunt, inca, priviti ca niste visatori ciudati care au renuntat la o caruta de bani ca sa creasca vite in mediul rural.

De ce la noi downshiftingul nu are succes, cel putin deocamdata?

„La romani, fenomentul de downshifting este destul de izolat. Este de inteles de altfel avand in vedere ca avem in spate o istorie recenta de lipsuri, cenzura si limitare. Avalansa de produse, accesul la rate, pe scurt tentatia de a cheltui, si pe de alta parte saracia cu care multi se confrunta, nu au lasat romanilor prea multe optiuni sa reflecteze la valorile spirituale”, a spus Monica Dona de la Lugera & Makler.

„Generatiile noi insa sunt cu mult mai inclinate catre a aprecia lucrurile care conteaza: familie, timp liber, pasiuni, relaxare, in detrimentul functiilor importante, al salariilor mari si al posibilitatilor de dezvoltare profesionala”, a subliniat Monica Dona.
[quote=Florin Tudose, sociolog]Greu de crezut ca renunta romanii la lucrurile astea, mai ales ca presiunea este catre acest model: toata lumea vrea, toate reclamele te indruma sa cumperi[/quote]
De asemenea, Dona a spus ca migratia catre zonele limitrofe ale Bucurestiului, linistea casei de la tara, aerul proaspat, orientarea catre produse bio, numarul in crestere al celor care se implica in activitati sportive regulate, stabilitatea pe care o reclama tot mai multi angajati, sunt semne ca societatea romaneasca se maturizeaza si pune mai mult pret pe zona personala decat pe implinirea profesionala.

[b]Si viata personala si profesionala?[/b]

„Cred ca poti sa ai o viata armonioasa care sa echilibreze viata personala si viata profesionala. Fiecare dintre acestea iti ofera pana la urma satisfactii a caror lipsa se resimte cu siguranta la un moment dat”, a mentionat Monica Dona, oficialul companiei Lugera & Makler.

La randul sau, Mihaela Tudorancea, managing partner Nefertiti Human Capital Consulting, a spus impacarea celor doua parti depinde de prioritatile fiecaruia si mai ales de nevoia de stima, de recunoastere a valorii proprii in mediul profesional sau social respectiv.

„Avantajele tin de o sanatate mai buna, o viata de familie mai corecta, o implicare sociala la nivel de comunitate mai responsabila, poate o intelegere mai exacta a vietii”, a precizat Mihaela Tudorancea.

„Dezavantajele sunt in plan financiar si de stima, se statut social (asa cum este el inteles astazi)”, a adaugat ea.

In acelasi timp, Monica Dona, a spus ca downshiftingul nu este neaparat cheia catre „Tara Minunilor”.

„[b]Este un fenomen asa cum a fost si miscarea hippie[/b], o forma de refuz a normei, a conventionalului, a conformitatii. Nu este neaparat o solutie magica pentru o viata mai linistita, mai fericita, mai implinita. Pentru un om obisnuit cu o viata activa de birou, s-ar putea ca la un moment dat aceasta liniste sa cauzeze mai mult rau decat stresul de la locul de munca”, a adaugat Dona.

Mihaela Tudorancea a precizat ca stie, personal, [b]trei cazul de downshifting[/b]. Primul este un cetatean roman director de IT dintr-o multinationala care a demisionat, si-a cumparat teren la tara si acum pune pe picioare o asociatie familiala – in Transilvania –  pentru a produce fructe si legume bio.

De asemenea, stie un cetatean francez, general manager pe Romania al reprezentantei unei multinationale, care in urma demisiei s-a dedicat familiei si voluntariatului, obtinand veniturile strict necesare din munca la domiciliu (consultanta).

Iar un cetatean german – middle manager al unei firme mari cu capital romanesc –  este acum fermier in Moldova.