Cariere

Hotii timpului nostru: Vrem bani, putere si faima, dar valoarea muncii e pe ultimul loc

22 Mar, 13:02 • karina.popescu
Modelele de comportament specifice majoritatii romanilor evidentiaza castigul financiar, puterea, recunoasterea, avansarea. Diagnoza tuturor acestor simptome acute ne dezvaluie boala cronica de care suferim: un sine fara fond. Vezi cum arata radiografia societatii romanesti privita prin prisma valorilor dupa care ne ghidam.
Hotii timpului nostru: Vrem bani, putere si faima, dar valoarea muncii e pe ultimul loc

Care sunt valorile impartasite de
majoritatea angajatilor romani? Care sunt valorile ideale ale
majoritatii angajatilor romani? Care sunt valorile structurale,
latente care ordoneaza si ierarhizeaza sistemul nostru de valori?

La toate aceste intrebari a raspuns un
studiu realizat de compania de consultanta si training Result
Development in perioada 2011-2012 pe un esantion de 1.481 de
participanti din toata tara (peste 92% fiind cu studii superioare si
peste 80% cu statut de angajati).

Metoda de cercetare a constat in
evaluarea importantei a 40 de valori atat pentru sine, cat si pentru
ceilalti romani, pe o scala de la 1 la 7.

Principalele valori atribuite sinelui
sunt confidentialitatea, schimbarea, relatiile de calitate,
dezvoltarea personala, onestitatea, persistenta in munca, colaborarea
cu ceilalti, competenta, implicarea, prietenia si loialitatea (Figura
1):

Aceste 11 valori sunt cele mai
dezirabile pentru marea majoritate a participantilor la cercetare.
In acelasi timp, aceste valori reflecta
o diferenta enorma dintre sine si ceilalti, fiind puternic atribuite
sinelui si putin atribuite romanilor. Cu alte cuvinte, aceste valori
evidentiaza ruptura dintre romani, explica imposibilitatea
colaborarii si lipsa unui proiect de construit impreuna.

In Figura 2 sunt redate principalele
valori atribuite romanilor, fiind in masura cea mai mare impartasite
de sine:

[b]Cultura muncii, pe nicaieri[/b]

Una dintre principalele aspecte
evidentiate de studiu este faptul ca munca este situata foarte jos pe
scara de valori a romanilor.

[quote=Vintila Mihailescu, sociolog]Nu
ne asumam motivatia de piata[/quote]

Sociologul Vintila Mihailescu spune ca
noi nu avem inca o cultura a muncii, nu ne asumam motivatia de piata.
“Nu e ipocrizie, e dezirabilitate sociala: Nu dau inca bine
valorile legate de castig, putere, faima. Sunt inca tinute sub pres,
nu da bine sa fii materialist”, explica acesta.

Asadar, traim
intr-un paradox. Ne dorim cu totii bani, putere, recunoastere, dar nu
suntem inca pregatiti sa recunoastem ca de fapt pentru asta muncim.
In occident, pe oricine ai intreba de ce lucreaza, ti-ar raspunde,
firesc, pentru bani. Romanul nu, el crede ca ar putea fi considerat
materialist.

Printre paradoxurile care au mai
reiesit din studiu, subliniate de Vintila Mihailescu, se numara:

  • Romanii isi doresc sa fie
    competenti, dar nu si eficienti. Cu alte cuvinte, competenta e
    treaba mea, eficienta e treaba angajatorului;
  • Ne place sa traim in comunitate,
    dar nu si in organizatie. Altfel spus, pe scara de valori a
    romanilor relatiile de prietenie, sociabilitatea se afla foarte sus,
    dar lucrul in echipa este jos. Acestia dezvolta relatii cu precadere
    in spatiul privat;
  • Recunoasterea din partea sefilor,
    mai importanta decat castigul financiar. Cu alte cuvinte: “Muncesc,
    ok, dar macar zi un multumesc!” Aceste semnale de recunoastere pot
    cantari chiar mai mult decat avansarea in cariera, pentru ca, in
    cazul romanilor, recompensa subiectiva este purtatoare de confort
    psihic. Asadar, angajatorii trebuie sa tina seama de acest aspect: A
    neglija acest tip de recunoastere inseamna a pierde procente mari
    din eficienta muncii. Legat de acest fenomen, sociologul Vintila
    Mihailescu spune ca se evidentiaza tot mai mult in ultimul timp
    refugiul angajatilor in firme mai mici si mai prietenoase.

[b]“Cine sunt”, mai important decat
“Ce fac”[/b]

Valorile centrale ale angajatilor
romani, impartasite in cea mai mare masura de sine si de ceilalti
sunt: castigul financiar, puterea, recunoasterea celorlalti, faima,
avansarea, libertatea, linistea si competitia.

Valorile centrale arata faptul ca
majoritatea angajatilor romani impartasesc valorile personale, de
realizare a sinelui si mai putin valorile morale si de realizare prin
munca. Cu alte cuvinte, sunt puternic pretuite valorile legate de
„cine sunt eu” si mai putin cele legate de „ceea ce fac eu”.

[quote=Adrian Vasilescu, BNR]Se
munceste din greu, adica se munceste in sila[/quote]

Consilierulul guvernatorului BNR Adrian
Vasilescu spune ca, potrivit studiului, pe scara de valori a
romanilor nu se regasesc trei valori fara de care societatea nu ar
putea evolua: corectitudinea, vocatia pentru lucrul bine facut si
identificarea cu firma. In opinia acestuia, in imaginea romanilor
legata de munca se regaseste in special cantitatea, si nu calitatea:
“Se munceste din greu, adica se munceste in sila”, subliniaza
acesta.

Valorile centrale ale romanilor,
impartasite in cea mai mare masura de catre sine si de catre romani
(ceilalti), sunt o fotografie a modelului cultural-comportamental
romanesc actual, a ceea ce se vede de departe.

Valorile centrale explica ceea ce se
intampla acum in societatea romaneasca, orientarile, preferintele,
interesele majoritatii romanilor, standardele si normele larg
raspandite. Masura importantei si a semnificatiei pentru majoritatea
romanilor, directia principala la care adera pe termen scurt, este o
functie directa a valorilor centrale romanesti.

Tot legat de acest subiect, Constantin
Bratianu, profesor de management la ASE, vorbeste despre experienta
sa legata de lucrul cu studentii. Pentru un studiu de caz, acestia au
fost rugati sa scrie principalele lor valori. Acelasi exepriment l-a
facut si intr-o universitate din Japonia. Studentii romani au avut
150 de valori, iar cei japonezi doar 9. Numai din acest experiment
reiese dezradacinarea si deorientarea care ne caracterizeaza.

[b]Angajatii romani se gandesc doar la
prezent[/b]

Asa cum este redat in Figura 2,
directia impusa de valorile centrale ale majoritatii romanilor este
formata din: castigul financiar; puterea, autoritatea; recunoasterea
celorlalti; renumele, faima; avansarea, promovarea; libertatea;
siguranta, linistea; competitia, concurenta.

Prima concluzie, in explorarea acestor
opt valori impartasite de sine si de romani, este directia clara a
majoritatii romanilor impotriva celorlalti romani si nu constructia
impreuna cu ei.

A doua concluzie descifreaza o parte
dintre sensibilitatile si vulnerabilitatile sinelui, problematica
increderii si multumirii de sine. Aceasta concluzie responsabilizeaza
propriul nostru sine.

A treia concluzie este lipsa de
coerenta temporala a valorilor centrale si a patra – lipsa lor de
moralitate. Astfel, toate aceste opt valori centrale sunt puternic
ancorate in prezent si nu implica legatura cu trecutul (traditia) si
nici cu viitorul, realizarea a ceva durabil.

Absenta moralitatii din spatiul comun,
impartasit de multi dintre romani, completeaza imaginea despre ceea
ce este central si important in modelul cultural romanesc actual.

Asadar, rezultatele studiului
semnaleaza un model cultural specific romanesc, puternic centrat pe
propria persoana, pe acum, uitand de trecut si fara viitor. Un model
cultural centrat pe recunoasterea valorii personale prin bani,
putere, faima etc.

[quote=Dorin Bodea, general manager
Result]Suntem in criza, in conflictul provocat chiar de valorile noastre[/quote]

[b]Forma fara fond[/b]

Una dintre cele mai importante aspecte
surprinse de studiu este criza profunda in care ne aflam, razboiul
dintre sine si ceilalti romani, arata Dorin Bodea, general manager
Result si coordonatorul cercetarii. “Modul de operare este sa
excludem orice posibila colaborare cu ceilalti si sa preferam lupta.
Dar nu o lupta deschisa, dreapta, ci una plina de jocuri si
intelegeri politice, aliante si tradari. De indata ce competitia a
inceput, suntem dispusi sa facem totul pentru a castiga. Orice e
posibil, fara limite. Asistam la o distrugere totala”, spune
acesta.

Suntem indragostiti de ceea ce am putea
fi si nu de ceea ce suntem in realitate, ceea ce ne poate face mult
rau. “Ca forma, sunt mai onest si mai inteligent decat celalalt. Ca
fond, sufar de un complex de inferioritate fata de celalalt, de teama
de celalalt”, subliniaza Dorin Bodea.

“Cum traim? Furand timpul si
distrugandu-l pe celalalt. Ne-am transformat in hotii timpului
nostru, iar pe ceilalti – in dusmanii care trebuie anihilati.
Suntem in criza, in conflictul provocat chiar de valorile noastre
centrale, impartasite cu ceilalti”, conchide acesta.