Cariere

Pacaleala salariului minim: Cum ne mai ia Ponta 40 de lei

09 Dec, 00:07 • valentin.gros
Una dintre marile promisiuni facute de guvernul condus de premierul Victor Ponta pentru anul 2014 este majorarea salariului minim. Desi la prima vedere masura pare ca ii ajuta pe angajatii cu venituri reduse, in realitate ea nu face altceva decat sa impovareze companiile.
Pacaleala salariului minim: Cum ne mai ia Ponta 40 de lei

Ion ii ofera un job lui Gheorghe: „Ai
de facut asta, asta si asta si primesti in schimb 700 de lei pe
luna”. „Ok”, zice Gheorghe, „batem palma”.

Dar intervine Guvernul: „Nu aveti voie sa incheiati targul”.
„De ce?”. „Pentru ca sunteti in tara pe care o
guvernez eu, si eu am decis ca salariul minim este de 800 lei pe
luna. Altfel, ar inseamna ca tu, Ion, il exploatezi pe Gheorghe”.
„Dar mie imi convine salariul, la banii astia accept sa ma las
exploatat”, protesteaza Gheorghe. „Nu conteaza ce vrei tu,
lege e lege. Si cine o incalca, va fi pedepsit”, conchide
Guvernul.

Oportunitatea (sau inoportunitatea)
aplicarii salariului minim obligatoriu face obiectul a numeroase si
complicate controverse si teorii. Multe tari din Europa au acest
barem prevazut in legislatie, dar exista si exceptii (Austria,
Italia, tarile nordice).

El oricum depinde de forta economiei
nationale, astfel ca tarile mai bogate au un salariu minim legiferat
mai mare decat cele sarace. Iata cateva exemple de la cei doi poli:
Bulgaria 0,9 euro/ora, Letonia 1,7 euro/ora, Lituania 1,7 euro/ora,
respectiv Belgia 9,1 euro/ora, Franta 9,4 euro/ora si Luxemburg 11,1
euro/ora, dupa cum rezulta din datele Eurostat si ONU, sintetizate de
Baricada.ro.

Romania sta, ca de obicei, un pic mai
bine decat Bulgaria, cu un salariu minim de circa 1 euro pe ora si
care va ajunge in 2014 la 1,2 euro/ora.

De fapt, antreprenorul Ion si
lucratorul Gheorghe din povestea de mai sus au o problema comuna. Nu
atat salariul le impiedica negocierile, cat fiscalitatea aferenta
acestuia. Pe langa impozitul pe venit, angajatul roman mai plateste
contributii sociale, astfel ca „taxa pe munca” se cifreaza
pe la 44,4%
. Ion stie ca daca i-a promis lui Gheorghe 1.000 de lei pe
luna, va trebui sa plateasca, in realitate, in jur de 1.400 de lei.
[img=4515]Grafic: andreeapaul.ro[/img]

Daca la nivelul salariului minim suntem
acolo unde ne e locul, avem in schimb o povara fiscala de toata frumusetea. Belgia (56%), Franta (50,2%) si
Germania (49,7%) ne intrec. In schimb depasim Spania (41,4%) sau Marea Britanie (32,3%).

La noi, salariul minim brut va fi majorat anul viitor in doua etape, respectiv de la 800 lei in prezent, la 850 lei incepand cu 1 ianuarie si la 900 lei de la 1 iulie. Idee buna? Aparent – da, pentru ca, trebuie sa recunoastem, ce mai cumperi astazi, intr-o tara din Uniunea Europeana, cu 180 de euro pe luna? Nu ca ai fi mult mai bogat cu 200.
[quote=Bogdan Voinescu, tax partner, Bulboaca
& Asociatii Tax]Companiile romanesti sunt mai putin
competitive decat cele din tarile dezvoltate. Orice crestere a
costului muncii (prin cresterea salariului minim sau a fiscalitatii)
va eroda aceasta slaba competitivitate si in multe cazuri va duce la
insolventa, mai ales in cazul micilor intreprinderi[/quote]
Problema nu consta in cei 20 de euro pe care angajatorul ii da in plus, ci in fiscalitatea antrenata de aceasta suma. Oricum, in Romania salariile „la negru” au intrecut demult cota minima prevazuta in legislatie. Salariul minim apare pe acte, iar restul este platit sub alte forme, pentru „fentarea” obligatiilor catre stat.

Ion ii da lui Gheorghe 800 de lei pe cartea de munca si inca 700 de lei „la negru”. In total, 1.500 de lei. Cand salariul minim va creste cu 100 de lei. Gheorghe va primi 900 de lei in acte si 600 de lei „la negru”. In total, tot 1.500 de lei. Asa ca Guvernul nu il ajuta pe angajatul Gheorghe cu nimic, marind cota salariului minim. Doar mareste birul pentru angajatorul Ion, care va plati la stat ori cu 40 de lei mai mult. Sau va incerca sa gaseasca alte metode de evitare a obligatiilor fiscale.

„Cresterea salariului minim, fara a fi
determinata de o crestere reala a productivitatii muncii, nu este
justificata, chiar daca acest salariu este foarte mic comparativ cu
alte state EU, intrucit aseaza o noua povara pe umerii mediului de
afaceri, prin cresterea costurilor muncii fara a avea un corespondent
in cresterea productiei de bunuri si servicii si, de asemenea,
incurajeaza nemunca„, a declarat pentru DailyBusiness.ro Dan
Schwartz, managing partner la compania de consultanta fiscala RSM
Scot.

„Avem salarii mici in primul rind
pentru ca economia romaneasca se caracterizeaza prin eficienta
scazuta a activitatii si, de asemenea, printr-un nivel scazut al
productivitatii muncii. Nu este atit de usor sa muti povara fiscala
dintr-o data din zona taxarii muncii in alte zone de impozitare.
Diminuarea cotelor de contributii sociale nu ar putea sa fie
compensata de venituri fiscale provenite din impozitarea altor
venituri, cel putin pe termen scurt, intrucit nivelul general al
impozitarii este deja ridicat in Romania, ceea ce implica sanse
putine de a colecta in mod real noi venituri la bugetul statului”,
a mai spus Schwartz.

El crede ca „o posibila sursa de
acoperire a deficitului bugetar produs de o eventuala reducere a
impozitarii muncii ar trebui acoperita din alte surse, nefiscale
(sume provenite din privatizari, concesiuni de monopoluri si active
ale statului, reducere de cheltuieli bugetare in zona achizitiilor
publice si nu numai, eventual imprumuturi pe termen scurt etc) sau
chiar fiscale (reducerea evaziunii fiscale si marirea bazei de
impozitare prin fiscalizarea agriculturii)”.