Agricultura europeană, sub presiune. Seceta, costurile inputurilor și scăderea recoltelor, discutate la Bruxelles

Consiliul AGRIFISH din 28 septembrie a analizat situația dificilă de pe piețele agricole europene, în condițiile în care fermierii se confruntă simultan cu seceta, scăderea prețurilor la producție și creșterea costurilor pentru inputuri. Discuțiile miniștrilor agriculturii din UE au vizat și sprijinul pentru Ucraina, evoluția producției de cereale, costurile îngrășămintelor, viitorul Politicii Agricole Comune și măsurile necesare pentru creșterea rezilienței fermelor, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan: România vrea un buget UE ambițios, cu fonduri consistente pentru Coeziune și Agricultură

Agricultura europeană, sub presiune. Seceta, costurile inputurilor și scăderea recoltelor, discutate la Bruxelles

Unul dintre principalele semnale de alarmă îl reprezintă evoluția prețurilor. Datele Eurostat prezentate la reuniune arată că prețurile inputurilor agricole au crescut cu 4,7% în ultimul trimestru, în timp ce prețurile obținute pentru producția agricolă au scăzut cu 5,8%. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a apreciat că această combinație pune o presiune tot mai mare asupra fermierilor, care trebuie să suporte costuri mai ridicate într-un moment în care veniturile din vânzarea producției sunt în scădere.

Și piața europeană a zahărului traversează o perioadă dificilă. Producția este estimată la 13,4 milioane de tone, cu 19% mai puțin decât în perioada de referință, fiind indicat un minim istoric. În sectorul laptelui, în schimb, prețurile la poarta fermei au înregistrat o ușoară creștere, aceasta fiind prima majorare după septembrie 2025. Evoluția este asociată și cu exporturile record de produse lactate.

În ansamblu, sectorul agroalimentar european păstrează însă un excedent comercial important. În primul semestru din 2026, acesta a ajuns la 30,1 miliarde de euro, cu 2,9 miliarde de euro peste nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului precedent.

Războiul din Ucraina și efectele sale asupra agriculturii europene au rămas pe agenda AGRIFISH. Comisarul Hansen a reafirmat sprijinul UE pentru Ucraina, în prezența ministrului ucrainean al agriculturii, Taras Vysotskyi. Discuțiile au vizat inclusiv transportul produselor agricole prin Culoarele de solidaritate și accesul fermierilor ucraineni la lichidități prin Planul pentru Ucraina.

În același timp, problema importurilor ucrainene continuă să genereze poziții diferite între statele membre. Polonia, Slovacia și Ungaria mențin restricții pentru anumite produse agricole sensibile provenite din Ucraina, în timp ce Kievul intenționează să reia discuțiile cu Comisia Europeană pentru majorarea contingentelor tarifare.

Un alt subiect major al reuniunii a fost seceta, care afectează mai multe regiuni agricole din Europa. Austria, Slovacia, Slovenia și Croația au cerut măsuri europene suplimentare pentru sprijinirea fermierilor afectați de lipsa precipitațiilor.

Christophe Hansen a estimat pierderile provocate de secetă la 14-17 miliarde de euro, cu tendință de creștere, și a avertizat că fondurile de criză disponibile în prezent nu sunt suficiente pentru amploarea problemelor.

România s-a numărat printre statele care, alături de Germania, Ungaria, Spania, Polonia și Franța, au susținut consolidarea rezilienței agriculturii și asigurarea unor resurse financiare suficiente pentru viitoarea Politică Agricolă Comună. Ungaria, România, Polonia și Franța au cerut explicit mai multe fonduri pentru PAC după 2027.

Croația a semnalat că se află în al treilea an consecutiv de secetă și estimează că fenomenul este responsabil pentru până la 95% dintre pagubele agricole. Autoritățile croate au solicitat investiții mai mari în sistemele publice de irigații și în mecanisme mai eficiente de asigurare a fermierilor.

Comisia Europeană indică drept priorități investițiile în reziliență, gestionarea riscurilor și Inițiativa europeană pentru apă.

Costurile îngrășămintelor reprezintă un alt factor care afectează rentabilitatea fermelor. Potrivit datelor prezentate la reuniune, prețurile îngrășămintelor pe bază de azot sunt cu 42% peste nivelul din 2024.

În același timp, prețul gazului natural s-a dublat de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce are efecte asupra costurilor de producție din agricultură. Comisia Europeană pregătește în acest context lansarea Parteneriatului UE pentru lanțul valoric al îngrășămintelor, reuniunea fiind programată, potrivit calendarului neoficial menționat, pentru 9 noiembrie.

Pentru reducerea presiunii asupra fermierilor, Comisia pregătește și extinderea criteriilor RENURE la digestatele lichide provenite din gunoi de grajd. Măsura ar urma să se aplice din următorul sezon agricol. Bruxelles-ul intenționează, de asemenea, să creeze piețe-pilot pentru fertilizanți biologici și produse cu emisii reduse, prin viitorul Act privind economia circulară.

Prognozele privind producția agricolă europeană indică, la rândul lor, o scădere. COCERAL și-a redus estimarea pentru recolta de cereale din Uniunea Europeană și Regatul Unit la 279 de milioane de tone, față de 307,4 milioane de tone în 2025.

Pentru grâul comun din UE-27 este anticipată o producție de 126,24 milioane de tone, comparativ cu 136,72 milioane de tone în anul precedent. Scăderi sunt prognozate în special în Franța, Germania, Polonia și Spania.

Și producția de porumb este estimată la un nivel redus, de aproximativ 48,6 milioane de tone, aproape de minimul ultimilor 25 de ani. Pentru Franța este prognozată o producție de 7,56 milioane de tone, cu 45% sub nivelul din 2025, în timp ce Ungaria ar urma să obțină aproximativ 1,9 milioane de tone, aproape jumătate față de anul trecut.

Pe piața internațională, exporturile de grâu ale Rusiei sunt estimate să scadă cu aproximativ 6 milioane de tone, iar cele ale Ucrainei cu circa 3 milioane de tone. Egiptul s-a reorientat către furnizori din Franța, România și alte state din Balcani, în timp ce tarifele de transport au crescut cu peste 50% față de 2025.

În cazul porumbului, producția UE este estimată la aproximativ 46 de milioane de tone, iar importurile ar urma să crească cu circa 17%. Hansen a indicat porumbul ucrainean drept una dintre variantele pentru acoperirea deficitului de pe piața europeană.

Gestionarea apei, adaptarea la schimbările climatice și transferul tehnologiilor către ferme au fost incluse de comisarul Hansen printre direcțiile importante ale strategiei AgRI 2040, prezentată la Bruxelles pe 24 septembrie.

Organizațiile Copa-Cogeca și CEJA au salutat direcțiile propuse, dar au cerut soluții care să poată fi aplicate concret în ferme. Cele două organizații au susținut și evaluarea tehnologiilor digitale, a inteligenței artificiale și a roboticii în funcție de accesibilitate și de utilitatea lor practică.

CEJA solicită pentru PAC 2028-2034 instrumente obligatorii de gestionare a riscurilor, o piață unică pentru asigurările agricole și introducerea unui diagnostic climatic individual în planurile de afaceri ale tinerilor fermieri. Organizația estimează, de asemenea, că deficitul de finanțare pentru investițiile verzi ajunge la 18,9 miliarde de euro, pe baza datelor din 2022.

Comisia Europeană pregătește și extinderea regulilor privind etichetarea originii cărnii de pasăre. Hansen a anunțat un prim proiect care ar urma să vizeze carnea comercializată în restaurante, sectorul alimentației publice și sub forma produselor procesate, măsura fiind prevăzută pentru începutul anului 2027.

Producția europeană de carne de pasăre a crescut cu 4,4% în primele cinci luni din 2026. În paralel, un audit al Comisiei Europene a concluzionat că sistemul de control din Brazilia oferă o bază suficientă pentru reluarea exporturilor de carne de pasăre către UE. Decizia urmează să fie supusă votului în SCOPAFF la reuniunile din 20-21 octombrie și 16-17 noiembrie.

În 2024, UE a importat din Brazilia 286.936 de tone de carne de pasăre, reprezentând 32% din importurile extracomunitare.

Pentru România, una dintre principalele decizii este aprobarea de către Comisia Europeană, la 24 septembrie, a unei scheme de ajutor de stat în valoare de 11 milioane de euro, echivalentul a 59 de milioane de lei, destinată crescătorilor de porci.

Schema urmărește compensarea costurilor suplimentare cu combustibilul și îngrășămintele suportate de crescători în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Ajutorul se aplică pentru perioada martie-decembrie 2026 și va fi acordat sub forma unor granturi directe.

Valoarea sprijinului este plafonată la 50.000 de euro pentru fiecare companie, iar schema este înregistrată de Comisia Europeană sub numărul SA.124649.