București, peste Roma și Madrid: Capitala României, în topul celor mai prospere orașe din Uniunea Europeană

Cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă o evoluție spectaculoasă pentru economia urbană din România, în special pentru București și Cluj-Napoca, două orașe care au depășit media Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPS). Potrivit raportului, Capitala României are un PIB/locuitor de 87.400 PPS, un nivel care o plasează peste orașe importante precum Roma, Milano sau Madrid, în timp ce Clujul se apropie tot mai mult de performanțele economice ale regiunilor dezvoltate din Europa Centrală, potrivit bugetul.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Emeric Ienei, antrenorul care a câștigat Cupa Campionilor Europeni cu Steaua București, a murit la 88 de ani

București, peste Roma și Madrid: Capitala României, în topul celor mai prospere orașe din Uniunea Europeană

Conform Eurostat, Bucureștiul a depășit cu 15% media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare, devenind una dintre cele mai prospere capitale din Europa Centrală și de Est. Valoarea PIB-ului pe locuitor de 87.400 PPS reflectă creșterea productivității, atragerea investițiilor străine și extinderea masivă a sectorului privat.

Economiștii arată că industria IT, serviciile financiare, consultanța, telecomunicațiile și industriile creative sunt principalele motoare ale dezvoltării. După 2010, Capitala a cunoscut o dublare a productivității muncii și o creștere constantă a salariilor, în special în domeniile tehnologice.

Totodată, Bucureștiul atrage o forță de muncă tânără și educată, un număr mare de companii multinaționale și investiții în infrastructura de birouri și logistică. Aceste transformări au consolidat poziția orașului ca principal motor economic al României și ca unul dintre cele mai dinamice centre urbane din UE, aflat acum în top 20 al regiunilor europene în funcție de performanța economică.

Pe locul doi în clasamentele interne, Cluj-Napoca atinge un PIB/locuitor de 43.500 PPS, depășind regiuni întregi din sudul Italiei, Grecia și Portugalia. Ascensiunea orașului se datorează în mare parte industriei IT și start-up-urilor tehnologice, care au transformat Clujul într-un hub digital recunoscut la nivel regional.

În ultimii cinci ani, salariile în sectorul IT au crescut cu peste 40%, iar rata șomajului este sub 2%, una dintre cele mai scăzute din țară. Universitățile și centrele de cercetare atrag anual zeci de mii de studenți, dintre care mulți rămân să lucreze în oraș, alimentând continuu piața locală de forță de muncă specializată.

Cluj-Napoca este considerat de Eurostat o zonă metropolitană în dezvoltare accelerată, cu potențial comparabil cu centrele economice din Polonia sau Cehia.

Deși Bucureștiul și Clujul se apropie tot mai mult de standardele vest-europene, diferențele dintre regiunile țării rămân uriașe. În sudul și nord-estul României, PIB-ul pe locuitor abia atinge 15.000 PPS, valori similare cu cele din regiunile defavorizate ale Bulgariei.

Economiștii avertizează că dezvoltarea inegală riscă să adâncească decalajele interne, mai ales în contextul unei migrații masive spre marile centre urbane. Lipsa investițiilor, infrastructura precară și dependența de agricultură frânează convergența economică la nivel național.

Specialiștii consideră că fondurile europene și investițiile private vor fi esențiale pentru a reduce diferențele dintre regiunile bogate și cele sărace ale României.

În topul Eurostat, Irlanda rămâne lider absolut, cu regiunile Dublin și South-West depășind 135.000 PPS, urmate de Wolfsburg (Germania) și Paris, care depășesc 126.000 PPS.

Prin comparație, Bucureștiul depășește orașe precum Roma, Milano și Madrid, unde valorile PIB-ului pe locuitor variază între 65.000 și 75.000 PPS. La polul opus, cele mai sărace regiuni din UE, precum Mayotte (Franța) și Haskovo (Bulgaria), au sub 11.000 PPS.

Aceste discrepanțe uriașe continuă să fie o provocare pentru politica de coeziune a Uniunii Europene, care încearcă să reducă decalajele dintre statele membre.

Eurostat și economiștii citați în raport atribuie succesul celor două orașe unui mix de factori:

• Investiții masive în servicii și tehnologie – companii multinaționale și start-up-uri care au dezvoltat sectoare cu valoare adăugată mare;
• Forță de muncă tânără și educată, competitivă și adaptabilă;
• Dezvoltarea infrastructurii private – parcuri industriale, hub-uri de afaceri, spații logistice moderne și centre de date.

Totodată, România a devenit o destinație preferată pentru fenomenul de nearshoring, prin care companiile vest-europene își mută operațiunile mai aproape, în țări cu costuri mai reduse, dar cu acces facil la piața UE.

În 2010, Bucureștiul abia atingea media europeană, iar Clujul se situa sub pragul de 60% din media UE. În 2025, Capitala a ajuns cu 15% peste media Uniunii, iar Clujul și-a dublat valoarea PIB-ului pe locuitor în 15 ani.

Această creștere rapidă a fost stimulată de investițiile străine directe, dezvoltarea infrastructurii digitale, creșterea salariilor și expansiunea sectorului privat.

Economiștii estimează că Bucureștiul ar putea urca și mai mult în clasamentele europene, dacă investițiile continuă și marile proiecte de infrastructură urbană sunt finalizate.