Bullying-ul un fenomen răspândit în România! Aspectul fizic și statutul social îi pot transforma pe copii în ținte sigure pentru hărțuire

Printre cele mai întâlnite motive pentru hărțuirea copiilor se numără aspectul fizic și ținuta. În România bullying-ul este o problemă frecventă, iar cazurile dastfel de situații sunt la ordinea zilei. Profesorii și părinții nu mai fac față acestui val. Care ar putea fi soluția care să ducă la diminuarea acestui fenomen. Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este de părere că introducerea uniformei ar putea reduce discrepanțele uriașe dintre copii și astfel diferențele de statut ar deveni mai puțin evidente.

Citește și: Raiffeisen Bank, profit record de de 254 de milioane de euro, anul trecut, în creștere 47% față de 2021

„Din păcate, discriminarea în școli este prezentă. În sondajul nostru de opinie, realizat acum un și jumătate la nivel național, am cerut părinților și profesorilor copiilor din preuniversitar să identifice motivele de hărțurie în școli. Primul motiv a fost aspectul fizic, iar cel de-al doilea a fost ținuta. Uniforma este un instrument prin care se pot atenua aceste diferențe economice și sociale de excludere între copii.

Uniforma mai are și rolul de a promova o identitate și o valoare comună pentru unitatea de învățământ, mai are rolul și de a putea verifica și asigura securitatea în cadrul școlii pentru că știm mai ușor cine aparține comunității școlare. Eu, personal, ca părinte, sunt un susținător al uniformei.”, a declarat Csaba Asztalos pentru Digi24.

Acesta a subliniat faptul că majoritatea sesizărilor vin din partea părinților sau a ONG-urilor.

Căldura revine în România! Prognoza meteo ANM 22 aprilie – 20 mai 2024

Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Iată cum va fi vremea în România.

Gabriela Firea și Sebastian Burduja sunt noii candidați la Primăria București. PNL și PSD se separă pentru alegerile locale 2024

Decizia momentului pe scena politică din România. Gabriela Firea și Sebastian Burduja sunt noii candidați la Primăria București! PSD și PNL au decis să meargă…

„Părinții și organizațiile non-guvernamentale au sesizat instituția noastră cu privire la aceste fapte. Noi am desfășurat și activități despre pregătirea profesorilor pe nediscriminare, am făcut și studii, am făcut și un ghid pe care l-am lansat anul trecut, pentru profesori, cum să implementeze principiul egalității. Asta este de fapt obligația legală.”, a mai adăugat Csaba Asztalos.

Bullying-ul în România

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat nivel de bullying sistematic, adică de hărțuire a copiilor la școală. 12% dintre elevii de 15 ani au declarat că sunt foarte frecvent victime ale hărțuirii, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE, date din 2018). E un procent la egalitate cu cel înregistrat în școlile din Rusia și întrecut doar de Bulgaria și Malta, cu 14%.

O anchetă realizată de Salvați Copiii, în care au fost chestionați 4.449 de copii, a arătat că:

• 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying.
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață,
• 28% dintre respondenți afirmă că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
• În grupul de prieteni, incidența fenomenului pare mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
• 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei.
• Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying.
• Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
• Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

Alte articole: Este criză de personal în domeniul HoReCa! „E mai greu să găsești un ospătar bun, decât un director!”