Pentru trasee similare din Ungaria sau Polonia, călătoria ar fi mai scurtă cu o zi și jumătate, respectiv cu două zile și opt ore, comparativ cu durata din România, notează Libertatea.
Analiza a fost realizată pe baza unor circuite cu distanțe comparabile. În lipsa unei rute identice, s-a ales traseul disponibil cel mai apropiat ca lungime, pentru a putea compara datele furnizate de platformele oficiale CFR Călători, Mav-Start (Ungaria) și Pasazera (Polonia). În calcul au fost incluși și timpii de așteptare în stații pentru conexiunile cu următorul tren, iar pentru fiecare rută s-a considerat varianta cea mai scurtă și mai rapidă.
Pentru a ilustra mai clar traseele, am realizat o hartă cu circuitul care leagă nouă orașe turistice, București, Cluj, Iași, Constanța, Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova și Tulcea, împărțit în 20 de rute.
Pe hartă, aceste trasee conturează rețeaua feroviară utilizată ca punct de referință pentru comparația cu Ungaria și Polonia. Astfel, fiecărei rute din România i-a fost alocată o rută echivalentă din cele două țări vecine.
Notă: Liniile trasate pe hartă au rol orientativ și reprezintă legătura dintre cele nouă orașe analizate. Ele nu reflectă traseul feroviar real din teren. De exemplu, pe ruta București – Tulcea, trenurile nu trec prin Brăila, ci acestea circulă pe linia spre Constanța.
Am vrut să aflăm cât de repede circulă trenurile din România, așa că am folosit o formulă simplă, pe care orice elev o învață la fizică în clasa a șaptea: viteza (v) = distanța (d) / timpul (t).
Cea mai rapidă rută feroviară din țară leagă Bucureștiul de Constanța, unde trenurile ating o viteză medie de peste 106 km/h. Următoarele cele mai rapide trasee sunt cele dintre București și Brașov, cu 73,4 km/h, și București–Iași, cu 63,9 km/h.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/08/Screenshot-2025-08-28-at-20.03.42-1024x709.png)
Analiza arată că cea mai lentă rută dintre cele studiate este Timișoara – Sibiu, care leagă vestul de centrul țării. Trenul parcurge această distanță cu o viteză medie de 35,8 km/h, echivalentă cu viteza unui ciclist profesionist. Per ansamblu, viteza medie a trenurilor românești pe cele 20 de rute se situează la 54,8 km/h.
Pe ce rute suntem mai rapizi decât polonezii și unguriiDin cele 20 de rute analizate, România se situează în avantaj față de Polonia pe o singură rută și față de Ungaria pe trei trasee. Cel mai relevant exemplu este ruta Constanța – București Nord, unde, pe una dintre puținele linii electrificate din țară, trenul parcurge cei 225 km în cel puțin două ore și șapte minute.
Pentru aceeași distanță:
Totodată, dacă un român pleacă din Gara de Nord spre munte, la Brașov, călătoria durează aproximativ două ore și un sfert. Este totuși mai mult decât îi ia unui maghiar să ajungă din Százhalombatta la Eger.
În schimb, pe ruta Brașov-Sibiu, trenul românesc face mai puțin decât îi ia unui maghiar să parcurgă traseul Jászberény-Székesfehérvár.
Dacă, în mod normal, un călător din România pierde mai mult timp decât unul din Ungaria sau Polonia pentru aceeași distanță, el trebuie să țină cont și de situațiile neprevăzute care pot apărea în timpul călătoriei.
Doar anul trecut, trenurile CFR de călători au acumulat întârzieri totale echivalente cu 12 ani și 241 de zile, conform Euronews.
Aceste întârzieri sunt cauzate de starea infrastructurii, lucrările desfășurate pe anumite segmente și de calitatea slabă a materialului rulant. Au fost numeroase incidente, printre care locomotive care au luat foc sau au întâmpinat diverse probleme tehnice.
Citește și: Zeci de trenuri, anulate! CFR Călători nu a reușit să găsească o soluție pentru datoriile enorme