Ce pierderi financiare a avut România din cauza neintrării în Schengen terestru: „Trebuia să aderăm la 10 ani de la intrarea în UE”

Faptul că România a intrat în Spațiul Schengen cu transportul aviatic și maritim nu ajută atât de mult pe cat ar fi ajutat dacă s-ar fi rezolvat și problema transportului terestru. Pierderile sunt enorme, iar estimările diferă considerabil, însă o certitudine confirmată atât de economiști, cât și de politicieni și reprezentanții transportatorilor este că suma se ridică la miliarde de euro anual.

Citește și: Comisia Europeană a publicat raportul Schengen 2024. De ce este nevoie pentru ca România și Bulgaria să adere complet

Ce pierderi financiare a avut România din cauza neintrării în Schengen terestru

Economiștii sunt de părere că ar trebui să fie luate în calcul pierderile suferite de România în intervalul în care nu a fost acceptată în Schengen terestru, însă este important de avut în vedere că este foarte dificil de ajuns la un calcul concret.

„Se poate estima, dar nu înseamnă neapărat că este o estimare 100% corectă. Imaginați-vă că stau șoferii câte două-trei zile prin vămi, această întârziere costă niște bani. Angajatorii plătesc salariile respective, alături de formalitățile de vamă, în condițiile în care în loc să treacă cu TIR-urile rapid printr-o vamă, stau să facă controalele de frontieră. La toate acestea se adaugă cheltuielile cu vameșii care au și ei salarii, plus întârzierea în transportul de bunuri”, susține economistul Adrian Bența, potrivit ziare.com.

Totul se ridică la miliarde de euro, însă nu se poate cunoaște exact numărul acestora. Economistul a punctat că este relevant să ne gândim la aceste pierderi de la momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, în condițiile în care țara noastră a avut o clauză contractuală în momentul aderării, din 1 ianuarie 2007, ca la o distanță de 10 ani să intrăm în Spațiul Schengen.

„Ne-au dat 10 ani ca să ne adaptăm, iar după 10 ani, indiferent ce ar fi, intram în Schengen. Acest lucru nu s-a întâmplat, așa că e relevant să ne gândim la pierderile susținute de România din momentul în care au trecut 10 ani de la aderare, din 1 ianuarie 2017 până în prezent. Este foarte greu de estimat, dar ținând cont că intră, să zicem, 1.000 de camioane pe zi în România și că întârzierile sunt de ore și uneori de zile, toate lucrurile acestea costă niște bani și nu se răsfrâng neapărat asupra statului, cât asupra mediului de afaceri din România”, a mai declarat Adrian Bența.

Cifrele vehiculate de politicieni, jurnaliști și economiști diferă foarte mult, însă ce au toate estimările făcute până în prezent în comun este faptul că, indiferent cine sau cum a realizat calculele, pierderile României la vamă se ridică la miliarde de euro anual, care ajuns să afecteze preponderent mediul de afaceri.

În 2022, atunci când a avut loc veto-ul Austriei în Consiliul JAI, prin care România nu a fost primită în Spațiul Schengen, Ministrul Economiei de la vremea respectivă, Florin Spătaru, a declarat că refuzul aderării României costă țara aproximativ 10 miliarde de euro pe an.

„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. O decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp”, a spus ministrul în 2022.

La finalul anului 2023, europarlamentarul Rareș Bogdan a calculat că neintrarea României în Schengen ne costă 4 miliarde de dolari anual: „Românii sunt cetățeni europeni prin excelență si nu de azi, de ieri. Nu ne mulțumim cu jumătăți de măsură. Vrem integrarea deplină în Spațiul Schengen in 2024! Nu suntem o țară de mâna a doua, nu suntem ruda săracă a Europei”, a comentat politicianul, potrivit Newsweek.

Cele mai recente calcule făcute reprezentanți ai industriei transportatorilor plasează cuantumul pierderilor la sume mult mai ridicate. Potrivit unei analize Euronews de la finalul lunii martie care citează surse guvernamentale, țara noastră pierde cel puțin 2% din PIB anual, din cauză că nu face parte din familia Schengen.

Comisia Europeană a publicat, marţi, un raport privind priorităţile pentru anul următor. Raportul arată că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare. De asemenea, documentul aminteşte de măsurile istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România, care au început cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime pe 31 martie 2024, potrivit comunicatului de presă al Executivului european.

Bulgaria şi România au fost acceptate în Schengen aerian și maritim la 31 martie 2024, însă pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este încă necesară o decizie suplimentară a Consiliului UE.

„Sprijinim în continuare aderarea completă a României la Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre. Schengen este o realizare importantă a proiectului nostru european şi acum este foarte important să arătăm solidaritate şi forţă. Compromisul pe care l-a menţionat deja domnul ministru cu Austria care a intrat în vigoare aproximativ acum două săptămâni, cu aderarea cu graniţele maritime şi aeriene, a intrat deja în vigoare. Nu este suficient. Vorbim de 14 ani în care România a îndeplinit toate condiţiile şi următorul pas trebuie să fie aderarea completă. De aceea va exista în continuare întregul sprijin al cancelarului federal şi al meu în vederea aderării complete a României la Spaţiul Schengen”, a declarat Nancy Faeser, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

Citește și: Klaus Iohannis, despre românii controlați pe aeroporturile din Paris și Viena. „Nu s-a înţeles foarte exact ce înseamnă intrarea României în Air Schengen”