- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Diverse

Creierul unei persoane introvertite funcționează diferit. Experții au aflat de ce aceasta are nevoie de timp singură: „Neuronii se devorează între ei”

12 Oct, 17:33 • Aprozeanu Razvan
Multă vreme asociată cu suspiciunea sau chiar stigmatizarea, introversiunea începe astăzi să fie tot mai bine înțeleasă și valorizată. Liniștea, înclinația spre introspecție și abilitatea de a observa din umbră nu indică izolare, ci reflectă un mod diferit (adesea profund) de a relaționa cu lumea din jur.
Creierul unei persoane introvertite funcționează diferit. Experții au aflat de ce aceasta are nevoie de timp singură: „Neuronii se devorează între ei”

O persoană introvertită își găsește echilibrul în spații liniștite și în momente de reflecție, evitând agitația socială și conversațiile superficiale, ne spune Discover Magazine.

Citește și: Veste proastă pentru clienții Starbucks. Compania interzice total acest lucru cumpărătorilor

În timp ce extrovertiții se alimentează din energia mulțimii, introvertiții preferă să observe din umbră și să construiască conexiuni profunde, dar treptat. La locul de muncă, se simt mai confortabil în proiecte individuale sau în grupuri mici, iar în relații aleg legături bazate pe intimitate și timp petrecut în doi, arată Discover Magazine.

Experții au aflat de ce acesta are nevoie de timp singur: „Neuronii se devorează între ei”

Știința confirmă că aceste comportamente nu sunt doar preferințe, ci au o bază biologică. Studiile indică faptul că introvertiții au o activitate cerebrală mai intensă în zonele asociate reflecției și atenției și pot prezenta niveluri mai ridicate de cortizol, hormonul stresului, ceea ce face ca neuronii să fie mai activi între ei, explică specialiștii.

În plus, pragul lor de sensibilitate la dopamină este mai scăzut, astfel că medii sociale foarte stimulative îi pot suprasolicita rapid. Dacă un extrovertit devine energic într-o petrecere aglomerată, un introvertit poate simți nevoia să se retragă pentru a-și „reîncărca bateriile”.

Cercetările neurologice arată că procesarea stimulilor sociali implică mai multe regiuni cerebrale la introvertiți, inclusiv zone responsabile cu detectarea greșelilor și evaluarea situațiilor. Această rețea extinsă le explică atenția la detalii și conștientizarea accentuată a propriilor reacții.

Momentele de izolare nu sunt semne de slăbiciune, ci o necesitate fiziologică: activarea sistemului nervos parasimpatic în aceste perioade reduce nivelul hormonilor de stres și readuce organismul la echilibru.

Istoria abundă în figuri celebre cu trăsături introvertite, de la Albert Einstein și Mahatma Gandhi, la Bill Gates și J.K. Rowling, oameni care au demonstrat că tăcerea, introspecția și răbdarea pot avea un impact uriaș asupra lumii.

Citește și: Cât zahăr trebuie să pui la dulceața de cireșe ca să iasă perfectă. Trucul secret al gospodinelor pentru deliciul verii

Urmărește Daily Business pe Google News