De la blestem la miracol: ciupercă letală găsită în mormântul lui Tutankamon, transformată în remediu împotriva cancerului

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri arheologice din istorie este mormântul lui Tutankamon, tânărul faraon al dinastiei a XVIII-a, scrie Adevărul.

Deși a fost un monarh relativ necunoscut, mormântul său a fost singurul din Valea Regilor găsit intact, oferindu-i astfel o nemurire pe care și-o doreau toți faraonii. Pe lângă comorile și artefactele impresionante descoperite, se spune că în interiorul mormântului se ascundea un blestem antic. Această credință a apărut după ce mai multe persoane care au pătruns în mormânt au murit în mod misterios la scurt timp.

Abia după decenii, oamenii de știință au înțeles că adevăratele cauze ale acestor decese erau microorganisme periculoase, fungi cu potențial letal în cazul inhalării. Recent, un grup de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a descoperit că acești fungi, departe de a fi un blestem, ar putea reprezenta un miracol în tratarea cancerului. Rezultatele preliminare ale studiilor sunt cu adevărat promițătoare.

Te-ar mai putea interesa: Vacanțele în Bulgaria nu mai sunt de interes pentru români. Prețurile au crescut chiar și cu 50% față de vara trecută

În tenebrele mormântului unui faraon adolescent

Majoritatea mormintelor faraonilor egipteni au fost jefuite de-a lungul timpului, unele chiar la scurt timp după construirea lor și depunerea trupurilor defuncților. La începutul secolului XX, Egiptul era practic o colonie britanică, administrată de un consul general britanic, iar regii din dinastia Muhammad Ali și guvernul egiptean, deși oficial conducători, erau în realitate controlați de britanici. Fascinația pentru istoria bogată și misterioasă a Egiptului antic a atras numeroși arheologi britanici, iar egiptologia devenise o adevărată modă, alimentată de căutarea comorilor vechiului Egipt. Săpăturile arheologice erau adesea finanțate de persoane influente, precum lorzi britanici sau oameni de afaceri bogați, care, prin acorduri legale, primeau o parte din artefactele descoperite pentru colecțiile personale.

Un exemplu celebru este cel al egiptologului Howard Carter, care, susținut financiar de George Herbert, a descoperit în 1922 mormântul lui Tutankhamon, un faraon relativ necunoscut al dinastiei a XVIII-a, decedat la doar 18 sau 19 ani, în circumstanțe misterioase. Descoperirea a făcut rapid înconjurul lumii și este considerată una dintre cele mai importante realizări arheologice ale secolului XX, deoarece mormântul adolescentului faraon a fost găsit intact, nejefuit, spre deosebire de celelalte din Valea Regilor. În interior s-au găsit comori inestimabile, de la artefacte și bijuterii până la piese rare și prețioase, oferind o adevărată comoară atât din punct de vedere arheologic, cât și financiar. O mare parte din cunoștințele noastre despre ritualurile funerare ale faraonilor provin tocmai din această descoperire.

Cauza blestemului antic

La scurt timp după descoperirea mormântului, mai mulți dintre cei care au pătruns în complexul funerar au murit în condiții misterioase. Pe atunci, se credea că un blestem antic îi pedepsea pe cei care îndrăzneau să profaneze mormântul faraonului. După zeci de ani de investigații, s-a ajuns la concluzia că adevărata cauză a deceselor nu era un blestem, ci un microorganism vechi și extrem de rezistent: ciuperca Aspergillus flavus.

Aspergillus flavus este o ciupercă saprotrofă și patogenă, cunoscută în special pentru colonizarea boabelor de cereale, leguminoaselor și nucilor. Aceasta produce infecții grave prin eliberarea unor compuși toxici, numiți micotoxine, dăunători mamiferelor. Aspergillus flavus provoacă aspergiliză, o boală pulmonară severă ce afectează persoanele cu sistem imunitar slăbit și care poate fi fatală. Aceasta a fost cauza morții tuturor celor care au intrat în mormântul lui Tutankamon.

Blestem transformat în miracol

O echipă de cercetători de la „Penn’s School of Engineering and Applied Science” din Pennsylvania, SUA, a studiat Aspergillus flavus și a făcut descoperiri surprinzătoare. Rezultatele cercetărilor, publicate în revista „Nature Chemical Biology”, arată că această ciupercă poate fi folosită pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva cancerului.

Cercetătorii au creat un compus dintr-o clasă de peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional, numite RiPP, care reprezintă fragmente extrase din material genetic. Numele lor derivă din modul în care ribozomul, o structură celulară mică responsabilă de producerea proteinelor, sintetizează aceste compuși, care sunt apoi modificați pentru a le amplifica efectele anticancerigene.

„Sinteza acestor compuși este complicată. Dar asta le conferă și această bioactivitate remarcabilă”, explică Qiuyue Nie, cercetător postdoctoral la CBE și primul autor al studiului, pentru „Penn Engineering Today”.

După purificarea a patru tipuri diferite de RiPP, cercetătorii au identificat o structură unică, formată din inele interconectate. Aceste molecule, anterior necunoscute, au fost denumite asperigimicine, după ciuperca Aspergillus flavus în care au fost descoperite. Asperigimicinele au capacitatea de a pătrunde în celulele canceroase și de a le opri dezvoltarea, blocând diviziunea și multiplicarea acestora.

„Celulele canceroase se divid necontrolat, dar acești compuși blochează formarea microtubulilor, care sunt esențiali pentru diviziunea celulară”, afirmă Sherry Gao, profesor asociat la „Presidential Penn Compact” în inginerie chimică și biomoleculară, pentru aceeași publicație.

Studiile preliminare indică un efect redus al acestor compuși asupra celulelor canceroase din sânge, ficat sau plămâni, dar au arătat rezultate promițătoare în cazul leucemiei și altor tipuri de cancer.

Te-ar mai putea interesa: Salata de ciuperci cu mărar și usturoi. Rețeta te va cuceri de la prima îmbucătură!