Decembrie, luna datoriilor. Românii iau cele mai multe credite înainte de sărbători

Luna decembrie a devenit, în România, perioada cu cel mai ridicat nivel al împrumuturilor noi, atât prin bănci, cât și prin IFN-uri, transformându-se într-un vârf anual al datoriei populației. Datele oficiale ale BNR arată că în decembrie românii contractează cele mai multe credite de consum, iar fenomenul s-a accentuat în ultimii ani din cauza inflației persistente, a presiunilor sociale și a exploziei ofertelor comerciale.

Te-ar mai putea interesa și: Când intră pensia, alocaţia, indemnizaţia de handicap şi venitul de incluziune în decembrie 2025. Calendar complet al plăţilor sociale

Decembrie, luna datoriilor. Românii iau cele mai multe credite înainte de sărbători

În fiecare decembrie, volumul creditelor noi crește cu peste 20% față de lunile obișnuite. În 2023 și 2024, creșterile au fost de 21%, respectiv 23%. Pentru decembrie 2025, BNR estimează un avans al creditării între 18% și 24%, în funcție de dobânzi și de comportamentul de consum. IFN-urile, deși mai puțin transparente în raportările publice, înregistrează creșteri chiar mai mari: datele ASF arată o creștere anuală de aproape 30% a microcreditelor rapide, cu un vârf pronunțat în luna decembrie.

Motivațiile pentru această explozie a împrumuturilor sunt multiple. Din punct de vedere cultural și psihologic, decembrie este luna în care românii simt că „trebuie să dea”: să ofere cadouri, să pregătească mese festive, să participe la evenimente familiale și sociale, să organizeze vacanțe scurte sau să onoreze obligații tradiționale. Psihologii vorbesc despre „consum compensatoriu”, accentuat de sentimentul de presiune socială, al comparațiilor și al așteptărilor. În rândul tinerilor, fenomenul este alimentat și de FOMO – teama de a rata reducerile sau ofertele-limită.

Retailerii amplifică acest comportament prin campanii agresive, începute încă de la Black Friday și continuate până în Ajunul Crăciunului. Ofertele, reducerile, notificările și recomandările algoritmice din online creează un mediu de consum continuu. În același timp, apar tot mai multe posibilități de finanțare instantă – de la rate la casă până la microcredite IFN –, care facilitează achizițiile impulsive. Rezultatul: traficul online crește cu peste 40% în decembrie, iar vânzările ating maximele anuale.

Datele arată clar categoriile care apelează cel mai des la credite rapide: familiile tinere (25–40 de ani), care finanțează cadouri, electronice sau masa de sărbători; persoanele cu venituri mici, care acoperă cheltuieli de bază; și tinerii singuri/studenții, influențați de social media și marketing digital. Persoanele peste 60 de ani recurg rar la creditare rapidă, dar participă indirect la cheltuieli prin contribuții familiale.

În fiecare an însă, după luna de „boom”, urmează luna de „aterizare”: ianuarie este perioada în care se înmulțesc întârzierile la plată și apar primele semne de supraîndatorare. Băncile raportează creșteri ale restanțelor, iar IFN-urile notează o rată mai mare de neperformanță în primele două luni ale anului. Pe termen lung, creditele rapide devin o capcană financiară: dobânzile ridicate, ratele mari și tentația refinanțărilor duc la un cerc vicios greu de rupt.

Economiștii explică fenomenul prin patru factori principali: consumul din decembrie este cu 20–40% mai mare decât în restul anului, veniturile nu cresc proporțional, inflația apasă puternic pe alimente și energie, iar diferența dintre venituri și cheltuieli este acoperită prin împrumuturi.