Cercetătorii au descoperit hormonul care ar putea trata diabetul: „Este cel mai uimitor lucru”

Diabetul de tip 1 ar putea fi tratat fără insulină. Cu mai bine de un deceniu în urmă, cercetătorii au descoperit că o complicaţie acută a diabetului zaharat de tip 1, cetoacidoza diabetică (DKA), poate fi rezolvată cu hormonul leptină, chiar şi în absenţa insulinei.

Acum, o recentă analiză, publicată, pe 1 august, în Journal of Clinical Investigation explică modul în care leptina afectează creierul şi cum ar putea fi utilizată în terapiile viitoare.

Cetoacidoza diabetică apare atunci când organismul nu mai produce insulină şi începe să descompună grăsimile pentru a obţine energie. Acest lucru poate duce la o acumulare periculoasă de zahăr (glucoză) şi acizi cetonici în sânge.

Citește și: Produsul care poate reduce riscul de a face cancer, diabet și boli de inimă. Trebuie consumate 2 lingurițe pe zi

Atunci când pancreasul nu mai produce insulină, „creierul primeşte semnalul că organismul nu mai are combustibil, chiar dacă nu este aşa. Această informaţie este transmisă parţial de un nivel scăzut în sânge al hormonului leptină”, a declarat autorul principal, dr. Michael Schwartz, profesor de medicină la Departamentul de Metabolism, Endocrinologie şi Nutriţie (Division of Metabolism, Endocrinology and Nutrition) al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Washington (UW Medicine), citat într-un comunicat.

Leptina ajută creierul să regleze pofta de mâncare şi greutatea corporală. Hormonul este produs de celulele adipoase ale organismului şi transportat prin sânge până la creier, în special în zona numită hipotalamus, care controlează când şi cât mâncăm. Când leptina este insuficientă, creierul activează circuite care mobilizează surse de energie, inclusiv glucoza şi cetonele.

Schwartz şi echipa sa au descoperit această legătură în anul 2011, când au administrat pentru prima dată leptină în creierul şobolanilor şi şoarecilor cu diabet zaharat de tip 1. La început, nu s-a întâmplat nimic. Dar patru zile mai târziu, au fost uimiţi să constate că nivelurile de glucoză şi cetone din sângele animalelor au devenit complet normale, în ciuda lipsei severe de insulină.

Dr. Schwartz: „Am putea trata diabetul zaharat de tip 1”

„Cred că cel mai uimitor lucru a fost că glicemia nu doar a scăzut, ci s-a stabilizat. Chiar dacă încercam să o creştem sau să o scădem, ea revenea singură la un nivel normal. Aceste reacţii sugerează că, în lipsa insulinei, creierul poate menţine totuşi un nivel normal al glicemiei. Acum înţelegem mult mai bine un rezultat care a fost în mare parte ignorat de comunitatea ştiinţifică atunci când a fost raportat prima dată în 2011”, a explicat dr. Schwartz.

Echipa de la UW Medicine îşi propune acum să solicite aprobarea autorităţii americane de reglementare, FDA, pentru a începe teste clinice pe oameni şi a verifica dacă leptina poate într-adevăr normaliza nivelul glicemiei la persoanele cu diabet zaharat de tip 1.

„Descoperirea insulinei acum 104 ani este una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului trecut, dar aceasta este următoarea etapă. Ar putea fi o cale mai bună. Cred că, dacă am putea trata diabetul zaharat de tip 1 fără injecţii zilnice cu insulină şi fără monitorizarea constantă a glicemiei, ar fi cel mai bun lucru posibil”, a completat unul dintre coautorii studiului, dr. Irl Hirsch, profesor de metabolism, endocrinologie şi nutriţie la UW Medicine, care are diabet zaharat de tip 1 din copilărie.

Dacă creierul poate fi convins că rezervele de combustibil nu sunt epuizate sau dacă anumiţi neuroni din creier care declanşează producţia de glucoză şi cetone sunt dezactivaţi, organismul opreşte reacţia care duce la hiperglicemie severă şi DKA.

„Această descoperire pune sub semnul întrebării ideea veche, acceptată de zeci de ani, că doar lipsa insulinei provoacă cetoacidoza diabetică, şi arată că şi creierul contribuie semnificativ la dezechilibrul glicemiei – adică la faptul că nivelul zahărului din sânge scapă de sub control – ceea ce îl transformă într-o potenţială nouă ţintă pentru tratamentele viitoare”, a concluzionat dr. Schwartz.