Linia de cale ferată-fantomă a României. Doar un tren în 35 de ani!

Linia de cale ferată dintre Vâlcele și Râmnicu Vâlcea, considerată o realizare remarcabilă a infrastructurii din perioada comunistă, zace abandonată de peste trei decenii. Cu o lungime de 40 de kilometri, linia ar fi putut să revoluționeze transportul feroviar din România, scurtând traseul dintre București și Sibiu, potrivit bugetul.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Numărul de kilometri de cale ferată modernizată după Revoluție, la jumătate față de cel al autostrăzilor: 630 km în 35 de ani

foto: cale ferată

Linia de cale ferată-fantomă a României. Doar un tren în 35 de ani!

După Revoluția din 1989, proiectul a fost abandonat, iar investițiile considerabile făcute până atunci au rămas neutilizate.

„Asta fost calea ferată, șina de tren, și aici începe peronul gării, chiar în partea asta. Mai mergem puțin mai în față și apare și gară. Singurul tren care a fost pentru probe viaduct, un tren cu 42 de vagoane, încărcat cu piatră. S-a testat atunci şi fostul totul în regulă.

În anul 1990 ar fi trebuit să circule trenul pe acest traseu, așa cum fost dat și în Mersul Trenurilor, în anii 90 și 91.

S-au investit foarte mulți bani. Sacrificii. Noi am avut aici în jur de două mii de muncitori”, a explicat Gheorghe Manga, viceprimar Ciofrângeni, județul Argeș, pentru Euronews.

Această linie, situată în județul Argeș, a fost inaugurată simbolic în octombrie 1989, când un tren de testare cu 42 de vagoane încărcate cu piatră a trecut pe viaductul Topolog, cel mai înalt din țară, având o înălțime de 50 de metri. Viaductul era parte dintr-un proiect ambițios, început în 1979, care includea săparea a două tuneluri impresionante, fiecare de aproximativ doi kilometri lungime, și construcția gării Schitu Matei, niciodată utilizată. Cu toate că lucrările erau aproape finalizate, lipsind doar semnalizarea și câteva detalii minore, proiectul a fost abandonat în anii 1990.

Gheorghe Manga, viceprimarul comunei Ciofrângeni, a relatat cu amărăciune istoria acestei linii.

„1989. Oamenii au sperat și au lăsat mărturie momentul finalizării lucrării, ca peste timp, când trece lumea cu trenul să vadă când s-a construit și cum se făceau niște lucruri cândva. Și la câteva luni distanță practic proiectul era aruncat la coșul de gunoi. S-a infiltrat apă peste tot”, a mai spus Gheorghe Manga.

Gara Schitu Matei, construită pentru această rută, reprezintă un alt exemplu al inutilității acestui efort. Conform viceprimarului, gara nu a fost folosită nici măcar o zi, deși ar fi trebuit să deservească această regiune izolată.

În prezent, viaductul Topolog și tunelurile sapate cu eforturi uriașe sunt doar relicve ale unui trecut promițător, dar abandonat. Apa s-a infiltrat în structuri, iar natura începe să revendice terenul. Povestea acestei linii ferate ilustrează ambițiile și realizările tehnice ale unei epoci și modul în care schimbările politice și economice pot condamna proiecte de mare anvergură la uitare.

„Este singura gară din zonă. Deci prima care se desprinde din Pitești – Curtea de Argeș – Vâlcele. Și din Vâlcele mergea spre Râmnicu Vâlcea și asta este singura gară”, a mai dezvăluit viceprimarul.

Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Transporturilor anunță: 1.200 km de cale ferată, în curs de modernizare