Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul 2025. Ce obiceiuri sunt recomandate de biserică

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este o zi cu o încărcătură sufletească puternică, ce aduce speranță, întărește credința și îi îndeamnă pe credincioși la rugăciune. Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, a explicat semnificația acestei zile și a vorbit despre cele mai importante obiceiuri care se păstrează cu ocazia praznicului, conform Digi24.

Conform Sfintei Scripturi, nașterea sa a fost vestită de Arhanghelul Gavriil părinților săi, Zaharia și Elisabeta, ca o minune dumnezeiască, într-un moment în care aceștia nu mai sperau să aibă copii. Sfântul Ioan reprezintă o punte între Vechiul și Noul Testament și simbolizează curăția, pocăința și credința vie. Totodată este considerat și ocrotitorul celor bolnavi.

Care este semnificația Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul, supranumit „Înaintemergătorul Domnului”, este cel care a pregătit calea pentru venirea lui Iisus Hristos și l-a botezat în apele Iordanului. Nașterea sa reprezintă un eveniment deosebit, pentru că biserica prăznuiește ziua de naștere a unui sfânt, o distincție acordată doar Maicii Domnului și Mântuitorului.

Te-ar mai putea interesa și: Casa părintească a Sf Arsenie Boca, scoasă la vânzare. Prețul colosal pe care proprietarul îl cere pe locuința în care Sfântul Ardealului a văzut lumina zilei.

O sărbătoare a speranței și a credinței neclintite

”[…] Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a apărut în condiții considerate miraculoase, din părinți vârstnici și lipsiți de nădejdea unui urmași. Este văzută ca o dovadă a puterii rugăciunii și a credinței în bunul Dumnezeu. Această zi este, astfel, nu numai un prilej de sărbătoare religioasă, ci și un simbol al speranței pentru toate femeile care își doresc copii.  Oamenii sunt îndemnați să se roage la Sfântul Ioan și la Maica Domnului pentru a duce o viață curată și pentru a se bucura de binecuvântarea unei familii.”, a declarat părintele Gabriel Cazacu pentru Digi24.

Moartea Sfântului Ioan Botezătorul

Moartea Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă unul dintre cele mai dramatice și tulburătoare episoade din Noul Testament. Potrivit Sfintei Evanghelii, moartea martirică a Sfântului a avut loc în timpul unui ospăț fastuos organizat de regele Irod Antipa, cu ocazia aniversării zilei sale de naștere. La acea vreme, Sfântul Ioan se afla întemnițat în fortăreața de la Maherus, la porunca lui Irod. Motivul încarcerării sale a fost critica publică adusă relației nelegiuite dintre Irod și Irodiada, soția fratelui său Filip. Din cauza mustrărilor constante, Irodiada a căutat prilejul de a-l reduce la tăcere.

Ocazia s-a ivit în timpul ospățului, când Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în fața invitaților, stârnind admirația regelui. Fermecat, Irod i-a promis fetei că îi va oferi orice îi va cere. Sfătuită de mama sa, Salomeea a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul. Astfel, Sfântul Ioan a fost decapitat, iar capul său a fost adus pe tipsie, în fața curtenilor. Potrivit tradiției bisericești, trupul Sfântului Ioan Botezătorul a fost îngropat în orașul Samaria.

Tradiții și obiceiuri pe 24 iunie

„Unul dintre cele mai cunoscute și urmate obiceiuri în ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul este acela de a aduce poame, fructe, la biserică pentru a fi sfințite și apoi împărțite celor nevoiași, dar și familiei și persoanelor dragi.

Oamenii sunt îndemnați să vină la biserică în această zi mare, să participe la Sfânta Liturghie și să se roage. Este bine să aducem un pomelnic tuturor celor vii și celor care au plecat din această viață într-o nădejde a învierii și a vieții celei veșnice.”, a menționat preotul.

În unele regiuni ale țării se păstrează obiceiul de a oferi de pomană colaci, mere dulci și apă curată, în amintirea botezului prin apă, răspândit de Sfânt. În ziua praznicului se rostește rugăciunea către El pentru vindecarea bolilor. În satele din Moldova și Maramureș este întâlnit ritualul aducerii de flori și lumânări aprinse la izvoare sau râuri, acolo unde se rostesc rugăciuni de mulțumire și se cer binecuvântări pentru sănătatea familiei și a gospodăriei.

Superstiții și interdicții în ziua Nașterii Sfântului Ioan

„Există tradiția potrivit căreia nu este indicat să mâncăm din roadele pomilor înainte de a oferi o ofrandă pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi. Mai întâi dăm de pomană și apoi mâncăm.”, concluzionează părintele Gabriel Cazacu.

În ziua de 24 iunie, fiind o sărbătoare marcată cu cruce roșie, credincioșii sunt îndemnați să se abțină de la muncile casnice și activitățile obositoare. Spălatul hainelor, cusutul, lucrul la câmp sau folosirea măturei sunt interzise, fiind privite ca semne de neglijență față de respectul cuvenit acestei sărbători.

Însă cea mai importantă interdicție de pe 24 iunie este tăierea florilor din grădină în ziua Nașterii Sfântului Ioan. Se crede că Sânzienele, spirite ale naturii, pedepsesc pe cei care rup florile în această zi, provocând pagube gospodăriei și boli în familie.

Obiceiuri din noaptea Sânzienelor

Deși distinctă din punct de vedere religios, sărbătoarea de pe 24 iunie este suprapusă în calendar cu sărbătoarea populară a Sânzienelor, generând o îmbinare a tradiției creștine cu obiceiurile ancestrale.

Află mai multe aici: Sărbătoarea de Sânziene 2025. Care sunt tradițiile și obiceiurile.