Parizerul, un produs de lux în 2025. Restaurantele de top se întrec acum să-l includă în meniuri

Parizerul era nelipsit de pe mesele românilor, în urmă cu mulți ani, fiind o mâncare rapidă, ieftină și sățioasă care satisfăcea pofta într-o perioadă a restricțiilor. Acum, același mezel este considerat sofisticat, iar prețul nu este deloc mic.

Clienții plătesc 40-45 de lei pentru un preparat cu parizer reinterpretat, adesea însoțit de cartofi dulci, sosuri de trufe sau microplante decorative.

„Este un pesmet mai gros de origine din Japonia, l-am pus într-o chiflă de tip burger – japoneza aia care se împărţea duminica la biserică. A fost o provocare să-l facem să arate și să se simtă diferit, dar cu același gust inconfundabil”, spune antreprenorul Bogdan Alexe, potrivit Click.ro.

Specialiștii în nutriție atrag atenția că, oricât de apetisant ar fi, consumul zilnic nu este recomandat. „Este perfect ca treat ocazional, dar nu trebuie să devină o constantă în alimentație. Diferența o face calitatea ingredientelor și frecvența cu care îl consumăm”, spun nutriționiștii.

Citește și: Cum este fabricat parizerul. Piedone a asistat la întregul proces tehnologic al preparării produsului pe care, odinioară, românii îl mâncau pe ziare întinse pe capota mașinii

Din ce este făcut, de fapt, parizerul cu piept de pui de la Fox

Parizerul este preparatul despre care Dragoș Pătraru a vorbit recent, mai exact despre cel cu piept de pui, de la Fox, ceea ce poate induce ideea unui produs mai sănătos, cu conținut ridicat de carne slabă.

Pe etichetă scrie: „carne piept pui (min. 34%)”, urmată de slănină, piele de pui (din UE), apă, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, sare, amidon nativ, condimente și extracte de condimente, stabilizatori (trifosfat de sodiu), zaharuri, antioxidant (ascorbat de sodiu), lapte praf, conservant (nitrit de sodiu) și colorant (carmin)”. De asemenea, produsul poate conține urme de muștar, țelină și gluten.

Dragoș Pătraru a tras atenția asupra faptului că, deși pe etichetă este menționat „piept de pui”, carnea reală din piept reprezintă doar 34% din produsul total, restul reprezentând o combinație de ingrediente mai puțin valoroase nutrițional.

Slănina și pielea de pui sunt folosite pentru a reduce costurile, iar adăugarea de proteină vegetală din soia, amidon și apă contribuie la obținerea unei texturi și a unui volum care să imite carnea, dar fără valoarea nutrițională echivalentă. Este important de menționat că, în ciuda numelui, acest produs nu este format din piept de pui, căci carnea slabă este minoritară.