Revizuirea prețurilor medicamentelor din SUA amenință accesul la medicamente în Europa

Trump le-a spus producătorilor de produse farmaceutice la sfârșitul lunii iulie că au la dispoziție două luni pentru a alinia prețurile din Statele Unite pentru medicamentele de marcă cu cele mai scăzute niveluri oferite în alte țări dezvoltate, potrivit POLITICO. Dacă nu reușesc să facă acest lucru, Trump a promis că vor fi folosite „toate instrumentele pentru a proteja familiile americane de practicile abuzive de stabilire a prețurilor la medicamente”.

Citește și: Se scumpesc medicamentele! Ce decizie a luat un gigant al industriei farma

Aceasta este a doua încercare a lui Trump de a stabili astfel de prețuri, prima, în 2020, a fost blocată de un judecător federal. Acum, scrisorile de la Casa Albă către producătorii de produse farmaceutice detaliază pașii necesari pentru a ajunge la prețurile producătorilor mondiali, ridicând îngrijorări în Europa privind întârzierile în lansări, creșteri semnificative de preț și, în final, accesul redus la medicamente inovatoare.

Legarea prețurilor din SUA de cele mai mici costuri practicate în țări cu venituri mari „ar avea efecte de domino semnificative în UE”, a declarat Helmut Brand, profesor de sănătate publică europeană la Universitatea Maastricht.

Acest lucru se datorează faptului că SUA reprezintă cea mai mare piață farmaceutică din lume (mai mult de jumătate din cererea totală de medicamente eliberate pe bază de rețetă) iar scăderea prețurilor acolo ar afecta cel mai puternic veniturile industriei.

În loc să reducă prețurile din SUA pentru a se conforma cerințelor lui Trump, companiile ar putea să crească prețurile sau să amâne lansările pe piețele europene mai mici. Întârzierea intrării unor medicamente pe piețele cu prețuri scăzute pentru a evita reducerea veniturilor pe piețele mai mari și mai profitabile este „un efect secundar cunoscut al stabilirii prețurilor de referință externe”, a declarat Brand pentru POLITICO.

Europa este deja neliniștită, a declarat Alexander Natz, șeful lobby-ului antreprenorilor din biotehnologie Eucope, referindu-se la discuțiile cu trei companii farmaceutice americane.

„Toți erau foarte convinși că se vor lansa în Europa, în Germania, în primul rând… și nu mai sunt 100% convinși că vor să facă asta”, a spus el.

Natz a avertizat că lansările întârziate duc, în cele din urmă, la tratamente mai puțin eficiente pentru pacienți. Schema ar putea avea „implicații uriașe asupra drepturilor pacienților și a nevoii acestora de a obține medicamente inovatoare” în Europa, a subliniat el.

Pentru firmele mici și mijlocii, absorbția pierderilor de venituri este mult mai dificilă decât pentru Big Pharma, ceea ce face situația deosebit de dificilă pentru producătorii de medicamente pentru boli rare, unde opțiunile alternative sunt limitate, a avertizat Eucope în comentariile scrise.

Prin urmare, companii precum cele menționate de Natz aleg să aștepte și să vadă cum se aplică politica cerută de Trump.

„Aceasta ar putea fi o scurtă pauză până când implementarea clauzei națiunii celei mai favorizate va fi clară sau, în funcție de politică, ar putea duce la o întârziere pe termen mai lung”, a declarat Graham Cookson, director executiv al Office of Health Economics, un grup de cercetare independent.

O altă tactică posibilă în industrie ar fi stabilirea unor prețuri medii mai mari pentru a satisface piețele mari, excluzând țările mai mici cu venituri reduse.

„Acest lucru ar putea accentua și mai mult decalajul în ceea ce privește accesul pacienților între Europa de Vest și cea de Est”, consideră Brand.

O chestiune de preț

Totuși, schema s-ar putea să nu aibă un impact atât de mare pe cât se crede.

Mult depinde de modul în care va fi aplicată, la prețurile de listă, adică prețul de listă al producătorului înainte de reduceri, sau la prețurile nete, care includ rambursări confidențiale.

Accesul la prețurile nete confidențiale, cel mai bine păzit secret al industriei farmaceutice, este aproape imposibil. Prin urmare, schema națiunii celei mai favorizate (MFN) ar putea ajunge să fie legată de prețurile de listă.

Dacă se întâmplă acest lucru, companiile ar putea să majoreze prețurile în afara SUA, menținând în același timp prețurile nete  (ceea ce plătitorii și pacienții cheltuiesc efectiv) neschimbate.

Acest lucru „ar satisface perspectiva convergenței prețurilor și ar oferi oportunitatea de a revendica o victorie, acela că lumea nu mai profită de SUA”, a spus Cookson, adăugând că „există posibilitatea ca schema națiunii celei mai favorizate să nu fie implementată într-un mod semnificativ”.

Tensiuni tarifare

Propunerea apare pe fondul unor tensiuni comerciale transatlantice mai ample, inclusiv tarifele americane planificate pentru produsele farmaceutice. Medicamentele au fost tradițional comercializate fără taxe, ceea ce a determinat industria să creeze lanțuri de aprovizionare internaționale optimizate pentru costuri și eficiență.

Trump a ordonat în aprilie o anchetă „Secțiunea 232” privind importurile de produse farmaceutice, cu scopul de a verifica dacă acestea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Oficialii americani au declarat că aceasta ar putea conduce la impunerea unor taxe suplimentare în câteva săptămâni.

În baza unui acord comercial cu Trump, Uniunea Europeană se așteaptă ca tarifele să nu depășească 15%. Totuși, acest lucru ar fi suficient pentru a crește prețurile medicamentelor vândute în SUA.

Asta „ar fi în conflict cu politica națiunii celei mai favorizate”, a spus Cookson.

Pentru producătorii europeni de medicamente, există încă multe necunoscute legate de modul în care se va aplica schema națiunii celei mai favorizate (MFN) și de tarifele generale pentru produsele farmaceutice.

„Este prea devreme să înțelegem ce este în domeniul de aplicare sau implicațiile mai largi asupra Europei sau a statelor membre”, a declarat lobby-ul EFPIA pentru medicamentele de marcă, menționând că studiul este încă în desfășurare.

Totuși, a avertizat:

„Implementarea prețurilor MFN ar putea avea un impact asupra locurilor de muncă și asupra capacității noastre de a descoperi, dezvolta și livra medicamente noi pentru pacienți”.

EFPIA face lobby pe lângă Uniunea Europeană pentru a face piața europeană mai atractivă pentru investițiile din industrie, precizând că Europa „regândește modul în care prețuim inovația, crescând semnificativ cheltuielile regiunii pentru medicamente inovatoare și creând un mediu operațional care să sprijine investițiile în cercetare și accesul timpuriu la medicamente noi pentru pacienți.”

Între timp, compania farmaceutică elvețiană Roche a transmis că „o gamă largă de acțiuni în țările europene poate contribui la menținerea, susținerea și dezvoltarea ecosistemului științelor vieții”, indicând ca exemplu măsurile de limitare a costurilor.

Pentru guvernele UE, răspunsul ar putea depinde de modul de implementare a acestei politici de stabilire a prețurilor. Dacă este legată de prețurile de listă, menținerea prețurilor nete aproape intacte și intensificarea exercițiilor de achiziții publice ar putea fi suficiente. Însă, în scenariul cel mai grav, cu prețuri nete în creștere, guvernele ar putea recurge la plafoane bugetare și reguli de acces mai stricte.

Între timp, Comisia Europeană „monitorizează îndeaproape implementarea politicii națiunii celei mai favorizate din SUA și orice potențiale efecte indirecte asupra pieței europene”, a scris un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o solicitare de comentarii.

Executivul UE este „în contact regulat cu industria” și „se angajează să mențină UE ca o locație atractivă pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv în boli rare și alte domenii cu nevoi mari”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Citește și: Câți bani plătesc românii în plus pe medicamente de la 1 august. Cât costă un paracetamol