Românii muncesc mai mult decât media UE, iar copiii resimt consecințele

România se numără printre țările din Uniunea Europeană în care angajații lucrează cele mai multe ore pe săptămână, apropiindu-se de pragul de 40 de ore, peste media europeană, potrivit datelor Eurostat. Această realitate economică și socială are consecințe directe asupra vieții personale, în special în cazul părinților, care resimt din plin presiunea unui program de muncă intens combinat cu responsabilitățile familiale, potrivit observatornews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Mark Rutte: „Noi contăm pe România, România poate oricând conta pe NATO”

Românii muncesc mai mult decât media UE, iar copiii resimt consecințele

Studiile arată că stresul și oboseala au devenit o constantă în viața multor familii din România. Aproximativ 60% dintre părinți declară că se confruntă frecvent cu epuizare și stres cronic, iar situația este și mai dificilă pentru cei care au copii mici. Conform unei cercetări realizate de Reveal Research, 65% dintre părinții cu copii cu vârste între 0 și 6 ani spun că se simt permanent obosiți, ceea ce indică un nivel ridicat de suprasolicitare.

Această stare de epuizare nu rămâne fără efecte asupra relațiilor de familie. Mai mult de jumătate dintre părinți recunosc că oboseala le afectează modul în care comunică cu cei din jur, iar aproximativ 40% spun că le este dificil să mențină un echilibru între viața profesională și cea personală. În aceste condiții, timpul petrecut în familie riscă să devină o obligație în plus pe lista zilnică, în loc să fie un spațiu de conectare emoțională. Specialiștii avertizează că această lipsă de echilibru poate slăbi relația dintre părinți și copii și poate avea efecte pe termen lung.

Fenomenul nu este izolat la nivel național. Cercetarea internațională Parental Burnout Around the Globe, realizată pe peste 17.000 de părinți din 42 de țări, arată că burnout-ul parental este prezent la nivel global, dar apare mai frecvent în țările dezvoltate, unde presiunile sociale legate de performanță și parenting sunt mai ridicate.

Din perspectiva psihologiei și neuroștiinței, impactul acestui stres este semnificativ. Relațiile timpurii dintre copii și adulții de referință influențează dezvoltarea emoțională și capacitatea viitorilor adulți de a-și gestiona emoțiile și de a construi relații sănătoase. Terapeuți precum Kelly McDaniel explică faptul că încă din copilărie se formează un „contract emoțional” implicit, prin care copiii învață că trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi acceptați și iubiți. Acest model se perpetuează ulterior și influențează modul în care aceștia devin, la rândul lor, părinți.

La rândul său, Tina Payne Bryson, expert în dezvoltarea copilului, subliniază că interacțiunile zilnice dintre părinți și copii au un rol esențial în dezvoltarea creierului. Modul în care părinții răspund emoțiilor copiilor, felul în care gestionează situațiile dificile și capacitatea de a crea conexiuni emoționale stabile contribuie direct la formarea abilităților de reglare emoțională și relaționare ale copiilor.

Specialiștii atrag atenția că nu perfecțiunea este cheia unui parenting sănătos, ci prezența și capacitatea de a repara relația atunci când apar tensiuni sau greșeli. Aceste momente de reconectare sunt esențiale pentru dezvoltarea emoțională a copilului și pentru construirea unei relații solide pe termen lung.