Declarațiile ministrului Agriculturii, Florin Barbu, care i-a criticat pe români pentru că preferă avocado și mozzarella în locul produselor locale, au stârnit reacții aprinse. Oficialul a avertizat că această preferință pentru alimente de import contribuie la creșterea deficitului comercial al țării. Într-o conferință de presă, Barbu a insistat că piețele și magazinele din România sunt pline de produse autohtone, dar că românii aleg să cumpere bunuri străine.
„Dacă vrem să mâncăm brânză franțuzească, dacă vrem să mâncăm avocado și nu vrem să mâncăm brânză și roșiile de la țăranii români, sigur că balanța comercială va crește”, a spus ministrul, oferind exemplul avocado-ului, „pe primul loc” la importuri.
Te-ar mai putea interesa și: Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că deficitul crește din cauză că românii mănâncă „mozzarella și avocado” în loc de „roșii și brânză de la țăranii români”
El a menționat că un fruct de avocado ar costa cât „trei kilograme de roșii din România”, deși în realitate prețurile din magazine arată altfel: un avocado se vinde cu 5-7 lei, iar roșiile trec frecvent de 6 lei/kg.
În timp ce ministrul deplânge preferințele alimentare ale românilor, realitatea din mediul rural arată un contrast puternic. Un reportaj Digi24 a surprins reacția localnicilor din sate, care spun că nu doar că nu consumă avocado, dar mulți nici măcar nu au văzut vreodată acest fruct exotic. Pentru ei, discuția despre alegeri sofisticate în alimentație pare departe de realitatea de zi cu zi, unde veniturile sunt abia suficiente pentru alimentele de bază.
„Mănâncă ei, că au bani! Eu n-am mâncat, nici n-am văzut, în viața mea, avocado. Noi n-avem bani să mâncăm nici pufuleți”, a spus, revoltat, nea Mitică, un sătean care consideră că politicienii „joacă teatru” atunci când lansează asemenea declarații.
În timp ce ministerul cere susținerea producătorilor locali prin consumul de brânzeturi și roșii românești, mulți români abia își permit strictul necesar, iar pentru ei dezbaterea despre avocado este irelevantă. În plus, datele de preț contrazic parțial argumentele ministrului, ceea ce alimentează și mai mult percepția că problema este tratată superficial.