BNR pregătește piața pentru o eventuală depreciere a leului. La cât ar putea ajunge euro după alegeri

BNR pregătește piața pentru o eventuală depreciere a leului. Pentru guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, stabilitatea cursului valutar leu/euro reprezintă una dintre principalele ancore de încredere în stabilitatea economică a României, mai ales în contextul crizelor din ultimii ani.

BNR anunță ce se întâmplă cu leul după alegerile prezidențiale

În ciuda pandemiei, războiului din Ucraina, inflației ridicate, exploziei deficitului bugetar și creșterii dobânzilor, cursul valutar a rămas aproape nemișcat. În ultimii cinci ani, euro s-a apreciat cu doar 4% față de leu, iar în 2023 și 2024 cursul s-a menținut constant la 4,97 lei/euro, potrivit zf.ro. 

Citește și Anunț de ultimă oră pentru clienții Revolut. Banca le încarcă GRATIS cardurile cu până la 1000 de lei. Care e singura condiție

Totuși, cifrele macroeconomice arată o deteriorare accentuată:

• Inflație cumulată de 37%;

• Deficit bugetar de 503 miliarde lei;

• Deficit comercial de 124 miliarde euro;

• Deficit de cont curent de 113 miliarde euro;

• Creșterea datoriei publice cu 466 miliarde lei;

• Majorarea datoriei externe de la 106 miliarde la 203 miliarde euro.

În acest context, BNR semnalează, în minuta ultimei ședințe a Consiliului de Administrație, că riscurile asupra stabilității cursului sunt în creștere. Printre motive: deficitele gemene (bugetar și de cont curent), incertitudinile privind consolidarea fiscală și politicile comerciale internaționale, în special cele ale SUA.

Până la alegerile prezidențiale, este puțin probabil ca BNR să intervină asupra cursului. Însă după alegeri, în funcție de rezultat, am putea asista la o ușoară depreciere a leului, cu depășirea pragului de 5 lei pentru un euro – cel puțin la nivel simbolic și mediatic.

Citește și Schimbări uriașe pentru clienții Banca Transilvania. Modificarea intră în vigoare de luni, 28 aprilie

Această mișcare nu ar însemna un dezastru, o creștere la 5,02 sau 5,05 lei/euro ar reprezenta o variație de doar 1-1,6%. Mai degrabă, ar semnala faptul că BNR nu poate menține artificial o stabilitate absolută fără a risca pierderea credibilității.

În ultimii ani, intrările masive de valută din fonduri europene, împrumuturi externe, remitențe și exporturi de servicii  au permis menținerea stabilității și chiar o creștere a rezervelor valutare ale BNR cu peste 12 miliarde de euro.

Această stabilitate a fost esențială pentru atragerea de finanțare externă, mai ales în contextul unui deficit bugetar în creștere. Ministerul Finanțelor a reușit astfel să se împrumute în lei, chiar dacă a fost nevoit să plătească dobânzi foarte mari.

Cu toate acestea, presiunea asupra finanțelor publice rămâne ridicată. Inflația este încă printre cele mai mari din UE, iar Guvernul Ciolacu 2 întâmpină dificultăți în reducerea cheltuielilor și a deficitului. După alegeri, fără măsuri fiscale clare și credibile, România riscă o scădere a ratingului de țară, ceea ce  ar putea crește semnificativ costurile de finanțare.