BNR avertizează: Inflația va crește temporar în 2026 și revine în țintă abia în 2027. Dobânda-cheie rămâne la 6,50%

Actualele evaluări ale Băncii Naționale a României (BNR) indică o înrăutățire a perspectivei inflației, în special pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, potrivit Minutei ședinței Consiliului de administrație din 17 februarie 2026. Membrii Consiliului au subliniat că, deși rata anuală a inflației va continua să scadă lent în trimestrul I 2026, similar proiecției precedente, aceasta este așteptată să înregistreze o creștere mai pronunțată în trimestrul II 2026 comparativ cu estimările din noiembrie 2025.

După o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, cauzată de efecte de bază, inflația va relua descreșterea, însă pe o traiectorie mai ridicată decât anterior, urmând să reintre în intervalul țintei BNR abia în trimestrul II 2027 și să rămână în jumătatea superioară a acestui interval la finele orizontului de proiecție. Estimările prevăd că rata anuală a inflației va ajunge la 9,8% în iunie 2026 și la 3,9% în decembrie 2026, comparativ cu 9,2% și 3,7% anticipate anterior, iar la sfârșitul anului următor se va reduce la 2,9%, similar cu prognoza precedentă pentru septembrie 2027, potrivit agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Mugur Isărescu: BNR revizuiește inflația la 3,9% pentru 2026. O corecție rapidă este anticipată în lunile următoare

BNR avertizează: Inflația va crește temporar în 2026 și revine în țintă abia în 2027. Dobânda-cheie rămâne la 6,50%

Principalele cauze ale creșterii inflației în trimestrul II 2026 sunt efectele de bază în sectorul energetic, creșterea cotațiilor unor mărfuri și eliminarea, începând cu 1 aprilie 2026, a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. Aceste efecte vor influența mai ales componentele exogene ale indicelui prețurilor de consum (IPC) și, într-o măsură mai mică, inflația de bază. Consiliul a remarcat că factorii pe partea ofertei își vor recăpăta caracterul inflaționist în trimestrul II 2026, dar vor deveni din nou dezinflaționisti în intervalul următor, pe fondul epuizării efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de eliminarea plafonului la energia electrică și de majorarea TVA și a accizelor.

Balanța riscurilor legate de factori pe partea ofertei rămâne însă orientată în sens ascendent. Membrii Consiliului au menționat incertitudinile legate de expirarea schemei de plafonare a prețului la gazele naturale pentru consumatori casnici în aprilie 2026, posibilele efecte indirecte ale creșterii prețului energiei și evoluția cotației petrolului în contextul tensiunilor geopolitice.

În ceea ce privește factorii fundamentali, aceștia vor exercita presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste pe termen scurt, ca urmare a adâncirii deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025, slăbirii consumului și decalajului temporal pentru manifestarea efectelor gap-ului negativ al PIB, în timp ce costurile salariale rămân ridicate în anumite sectoare. Presiunile fundamentale vor deveni mai dezinflaționiste în semestrul II 2026 și se vor menține semnificativ dezinflaționiste ulterior, deși mai puțin intense decât s-a anticipat anterior, iar deficitul de cerere agregată este așteptat să crească în 2026, pentru a se restrânge doar ușor în 2027.

Consiliul a evidențiat, de asemenea, consolidarea structurii cererii agregate în 2026, cu o contribuție mai mare a investițiilor la creșterea economică, în detrimentul consumului, ceea ce va influența și evoluția PIB potențial. În acest context, riscul ca creșterea temporară a inflației din trimestrul II 2026 să afecteze anticipațiile pe termen mediu este considerat redus, însă monitorizarea atentă rămâne necesară.