CNVM, in dosarul sefului BT Securities: Rasdaq nu era reglementata cand au avut loc tranzactiile

La Curtea de Apel Cluj a avut loc, miercuri, un nou termen in dosarul in care omul de afaceri Gicu Gansca este judecat pentru manipularea pietei de capital, alaturi de directorul general al SSIF BT Securities, Rares Nilas, si de alte persoane, scrie Mediafax.

La acest termen a fost depus la dosar raspunsul CNVM solicitat de judecatorii Curtii de Apel Cluj privind clarificarea situatiei daca piata Rasdaq era sau nu reglementata in momentul in care au avut loc tranzactiile facute de Gansca.

Potrivit raportului CNVM, la data tranzactiilor in care sunt implicati omul de afaceri Gicu Ginsca si directorul general al SSIF BT Securities, Rares Nilas, piata Rasdaq nu era reglementata.

Raspunsul CNVM arata, insa, si faptul ca piata Rasdaq figura la momentul respectiv, februarie 2008, ca fiind in supravegherea CNVM.

Astfel, procurorii DIICOT au sustinut in fata instantei ca din aceasta afirmatie reiese ca Rasdaq ar fi avut statutul de piata reglementata.

Procurorii DIICOT au mai sustinut ca piata Rasdaq este una reglementata pentru ca a fuzionat prin absorbtie cu Bursa de Valori Bucuresti si nu mai poate fi vorba de o functionare autonoma, astfel ca Rasdaq era reglementata la momentul tranzactionarii facute de Gansca.

La randul lor, avocatii lui Rares Nilas si Gicu Gansca au argumentat ca, pentru ca piata Rasdaq sa fie reglementata, trebuie sa existe o decizie a CNVM in acest sens.

Gansca a sustinut si faptul ca prin acest proces i s-a creat un prejudiciu de imagine fara sa faca alte precizari.

Judecatorii Curtii de Apel Cluj se vor pronunta asupra acestei chestiuni in 29 aprilie.

Potrivit legii, infractiunea de manipulare a pietei exista doar daca piata de capital respectiva este reglementata.

Tot miercuri, judecatorii au admis cererea de disjungere a dosarului pentru avocatul Victor Rusa, judecat pentru marturie mincinoasa.

Un om de afaceri din Cluj-Napoca, Gicu Agenor Gansca, directorul general al SSIF BT Securities, Rares Nilas, si alte trei persoane au fost trimisi in judecata de catre procurorii DIICOT, pentru manipularea pietei de capital.

Conform rechizitoriului, cei doi, precum si Ana Maria Oprean (agent de servicii de intermedieri financiare), Sergiu Dan Dascal (director operatiuni la SSIF BT Securities SA) si Horea Ionut Bobos (economist la Target Capital Cluj) au fost trimisi in judecata pentru manipularea pietei de capital, iar un avocat, Victor Rusa, a fost trimis in judecata, in acelasi dosar, pentru marturie mincinoasa.

Conform rechizitoriului, Gansca, administrator al mai multor societati, unele dintre ele cu profil de constructii, este acuzat de manipularea bursei de capital in forma continuata, dupa ce a cumparat pe baza unui antecontract de vanzare-cumparare actiuni la firma ACI Bistrita, iar ulterior a oficializat tranzactia pe bursa, pentru a-i da un aspect de legalitate.

„Fapta invinuitului Gansca Gicu Agenor, care, in baza unei rezolutii infractionale unice, in perioada noiembrie 2007- februarie 2008 a cumparat pe piata reglementata RASDAQ actiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistrita SA in modalitatile prezentate intruneste elementele constitutive ale infractiunii de manipulare a pietei de capital, in forma continuata”, se arata in rechizitoriu.

Procurorii sustin ca Gansca a incheiat in 2007 cu directorul ACI Bistrita, Ioan Blaga, un antecontract de vanzare-cumparare, tranzactia vizand doua pachete de actiuni, formate din 343.092 de actiuni, respectiv de 3,66 milioane actiuni.

Tranzactia la bursa s-a derulat la pretul stabilit inainte prin antecontractul de vanzare-cumparare a actiunilor.
Conform procurorilor, Gansca a manipulat bursa cu ajutorul unor brokeri.

„La ora 13.14 Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzactionare in numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistrita, pentru vanzarea a 3.663.315 actiuni la pretul a de 0,1 lei/actiune. La ora 13.15, acelasi broker a introdus un alt ordin de tranzactionare, de data aceasta de cumparare, in numele omului de afaceri Gicu Gansca, prin care acesta cumpara cele 3.663.315 de actiuni la acelasi pret de 0,1 lei/actiune. Invinuitul Gansca Gicu Agenor a urmarit si a reusit sa influenteze in mod artificial pretul titlului ACIS cu sprijinul numitilor Rares Doralin Nilas, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascal si Horea Ionut Bobos”, se arata in rechizitoriu.

Conform sursei citate, manipularea pietei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumparare si de vanzare in acelasi moment.

„Manipularea pietei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumparare si de vanzare in acelasi moment, la acelasi pres si cantitate. Este greu de explicat logica acestor tranzactii in alt mod decat intentia de a manipula pretul pietei”, se arata in rechizitoriu.

Conform sursei citate, afacerea a fost facuta inainte de data tranzactionarii pe bursa, prin antecontractul de vanzare-cumparare a actiunilor.

„Acest tip de intelegere contravine normelor pietei de capital deoarece pretul de tranzactionare este fixat de piata, de cerere si oferta, iar Bursa de Valori Bucuresti nu recunoaste aceste tipuri de tranzactii”, se arata in rechizitoriu.

Dosarul a fost disjuns din cel in care presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, a fost trimis in judecata tot pentru savarsirea infractiunilor de manipulare a pietei de capital.

Conform Topului Forbes 500 miliardari romani, editia 2010, Gansca are o avere de 15-16 milioane de euro, din constructii si imobiliare.

La termenul din 25 februarie, avocatii lui Gansca au cerut instantei, ca, inainte de audierea inculpatilor, sa se solicite un raspuns de la CNVM in care sa se precizeze daca piata Rasdaq, folosita pentru tranzactionarea actiunilor, este sau nu reglementata.

Avocatul Sergiu Bogdan, aparatorul lui Gansca, a sustinut, atunci, in fata judecatorilor, ca piata Rasdaq, unde au avut loc tranzactiile despre care procurorii spun ca au dus la manipularea pietei de capital, nu este reglementata, astfel ca fapta pentru care clientul sau si ceilalti au fost trimisi in judecata nu este prevazuta in legea penala.

Instanta de judecata a admis cererea, considerand ca un astfel de raspuns este important pentru solutionarea cauzei.