Consiliul Concurenței, privind ROBOR: „Potențial cel mai important caz al anului”

Consiliul Concurenței se află în etapa finală a uneia dintre cele mai sensibile și importante investigații din ultimii ani, vizând modul de calcul al indicelui ROBOR, un indicator esențial pentru piața financiară din România. Ancheta a fost declanșată în urma unor suspiciuni privind posibile practici anticoncurențiale, mai exact schimburi de informații între băncile participante la stabilirea indicelui, care ar fi putut influența artificial nivelul ROBOR, în special în perioadele de creștere accentuată, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Indicele ROBOR la trei luni a coborât la 6,14% pe an

Consiliul Concurenței, privind ROBOR: „Potențial cel mai important caz al anului”

Anunțul a fost făcut luni, 2 februarie 2026, de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a precizat că suspiciunile vizează faptul că ROBOR este stabilit chiar de bănci, iar acest mecanism ar fi putut facilita coordonarea între instituțiile de credit. Potrivit lui Chirițoiu, există indicii că, în anumite contexte, ar fi putut avea loc schimburi de informații sensibile, ceea ce ar fi dus la o majorare nejustificată a indicelui.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata de referință a pieței monetare interbancare din România și este utilizat pe scară largă în contractele de credit, în special pentru creditele cu dobândă variabilă acordate populației și firmelor. Indicele este calculat zilnic pe baza cotațiilor furnizate de 10 instituții de credit considerate relevante pentru piața monetară interbancară. Aceste bănci sunt selectate conform unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României și transmit zilnic nivelurile la care sunt dispuse să împrumute bani altor bănci.

În prezent, la calculul ROBOR participă următoarele instituții de credit: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank. Având în vedere dimensiunea și importanța acestor bănci în sistemul financiar românesc, o eventuală constatare a unor încălcări ale legislației concurenței ar putea avea consecințe semnificative.

Bogdan Chirițoiu a subliniat că raportul echipei de investigație este deja finalizat și se află în prezent într-o etapă de verificare internă, dar și de analiză la nivelul Comisiei Europene. Consiliul Concurenței își propune să finalizeze oficial investigația în primul semestru al anului 2026. Un motiv important pentru acest calendar accelerat este faptul că mandatele actualei conduceri a instituției se încheie la jumătatea anului, iar depășirea acestui termen ar putea genera dificultăți procedurale.

Șeful autorității de concurență a descris cazul drept „potențial cel mai important caz al anului”, explicând că impactul său ar putea fi major asupra sistemului bancar. Acest lucru se datorează atât numărului și mărimii instituțiilor implicate, cât și nivelului ridicat al sancțiunilor prevăzute de legislația în domeniul concurenței. Amenzile pot ajunge la un procent semnificativ din cifra de afaceri a companiilor sancționate, iar în cazul băncilor participante la ROBOR, acestea ar putea fi foarte mari dacă se va constata existența unor practici ilegale.