Economie

Economistul american Nouriel Roubini, previziuni sumbre pentru 2023: „Cele 5 războaie reale şi metaforice care vor menţine inflaţia la cote ridicate mulţi ani de acum înainte”

11 Jan, 22:42 • Russo George
Tendințele structurale sugerează că problema inflației va fi mai degrabă seculară decât tranzitorie. Mai exact, multe țări sunt acum angajate în diverse „războaie”, unele reale, altele metaforice, care vor duce la deficite fiscale și mai mari, mai multă monetizare a datoriilor și o inflație mai mare în viitor, avertizează economistul Nouriel Roubini.
Economistul american Nouriel Roubini, previziuni sumbre pentru 2023: Cele 5 războaie reale şi metaforice care vor menţine inflaţia la cote ridicate mulţi ani de acum înainte

”Lumea trece printr-o formă de depresiune geopolitică, culminată de rivalitatea crescândă dintre Occident și puterile revizioniste aliniate (dacă nu aliate) precum China, Rusia, Iran, Coreea de Nord și Pakistan”, afirmă Nouriel Roubini.

Războaie calde și reci

Nu este exclus ca invazia brutală a Ucrainei de către Rusia să se extindă și să implice state NATO. Israelul – și, prin urmare, Statele Unite – se află pe un curs de coliziune cu Iranul, care este în pragul de a deveni un stat cu arme nucleare. Orientul Mijlociu mai larg este un butoi de pulbere. Și SUA și China se confruntă pe tema dominației în Asia și a sorții Taiwanului.

În consecință, SUA, Europa și NATO se reînarmează, la fel ca aproape tot Orientul Mijlociu și Asia, inclusiv Japonia, care a anunțat cea mai semnificativă creștere a cheltuielilor militare din ultimele decenii.

Prim urmare, niveluri mai ridicate de cheltuieli pentru arme convenționale și neconvenționale (inclusiv nucleare, cibernetice, bio și chimice) sunt aproape garantate, iar aceste cheltuieli vor afecta bugetele publice.

Provocările climatice

Războiul global împotriva schimbărilor climatice va fi, de asemenea, costisitor, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice ar putea costa trilioane de dolari pe an în deceniile următoare și ”este o prostie să crezi că toate aceste investiții vor stimula creșterea”.

După un război real care distruge o mare parte din capitalul fizic al unei țări, o creștere a investițiilor poate produce, desigur, creștere economică; cu toate acestea, țara este mai săracă pentru că și-a pierdut o mare parte din avere. Același lucru este valabil și pentru investițiile climatice, susține Roubini. ”O pondere semnificativă din stocul de capital existent va trebui înlocuită, fie pentru că a devenit învechit, fie pentru că a fost distrus de evenimente climatice”, avertizează Roubini, conform Market Watch.

Pandemiile

De asemenea, purtăm acum un război costisitor împotriva viitoarelor pandemii. Dintr-o varietate de motive – unele dintre ele legate de schimbările climatice – focarele de boli cu potențialul de a deveni pandemii vor deveni mai frecvente. Indiferent dacă țările investesc în prevenire sau se confruntă cu viitoarele crize de sănătate, ele vor suporta costuri mai mari, iar acestea se vor adăuga la povara crescândă asociată îmbătrânirii populației, sistemelor de sănătate pay-as-you-go și schemelor de pensii.

Tehnologia

Mai mult decât atât, ne vom afla din ce în ce mai mult în situația de a duce un război împotriva efectelor perturbatoare ale „globoticii”: combinația dintre globalizare și automatizare (inclusiv inteligență artificială și robotică) care amenință un număr tot mai mare de ocupații. Guvernele vor fi sub presiune să îi ajute pe cei rămași în urmă, fie prin scheme de venit de bază, transferuri fiscale masive sau servicii publice extinse.

Aceste costuri vor rămâne mari, chiar dacă automatizarea va duce la o accelerare a creșterii economice. De exemplu, un venit universal de bază de 1.000 de dolari pe lună ar costa SUA aproximativ 20% din PIB.

Inegalitatea

Economistul avertizează că guvernele vor trebui să lupte și împotriva creșterii inegalității.

“În cele din urmă, trebuie să luptăm și cu un război urgent (și asociat) împotriva creșterii veniturilor și a inegalității de bogăție. ”În caz contrar, starea de rău care afectează tinerii și multe gospodării din clasa de mijloc și clasa muncitoare va continua să provoace o reacție împotriva democrației liberale și a capitalismului”, punctează el.

Pentru a împiedica regimurile populiste să vină la putere și să implementeze politici economice nesăbuite și nesustenabile, democrațiile liberale vor trebui să cheltuiască o avere pentru a-și consolida rețelele de siguranță socială – așa cum fac deja mulți.

Efectele: creșteri ale deficitelor bugetare și crize ale datoriilor suverane

Combaterea acestor cinci „războaie” va fi costisitoare, iar factorii economici și politici vor limita capacitatea guvernelor de a le finanța prin creșterea taxelor. Ponderea veniturilor fiscale în PIB este deja ridicată în majoritatea economiilor avansate, în special în Europa, iar evaziunea și optimizarea fiscală vor complica și mai mult eforturile de creștere a impozitelor pe veniturile mari (presupunând că astfel de măsuri ar fi implementate).

”Prin urmarea, purtarea acestor războaie necesare va crește cheltuielile și transferurile guvernamentale ca pondere din PIB fără o creștere proporțională a veniturilor fiscale. Deficitele bugetare structurale vor crește, ceea ce poate duce la rate de îndatorare nesustenabile care vor crește costurile îndatorării și vor culmina cu crize ale datoriilor, cu efecte negative evidente asupra creșterii economice”, avertizează Roubini.

Deoarece „inflație” este o formă subtilă de impozitare care nu necesită aprobare legislativă sau executivă, este calea implicită de cea mai mică rezistență atunci când deficitele și datoriile sunt din ce în ce mai nesustenabile, mai punctează el.

”Marea Moderație este moartă și îngropată; marea criză a datoriilor stagflaționiste se îndreaptă către noi”, conchide Roubini.

Citeşte şi: Pagubele provocate de catastrofele naturale în 2022 s-au ridicat la 270 de miliarde de dolari. Mai puțin de jumătate dintre acestea erau asigurate